Vremea Toamnei și „turburelul”...

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Despre Descîntece jpeg

„… lucrarea acestei vremi este, după căldura verii, deosebită la răcoreala şi la iuţeala bătăi vînturilor, cum şi la îngroşarea aerului şi a apii. Începe a se închide frumuseţea verdeţii feţii pămîntului şi a să usca şi a să scutura, după roade, şi frunzele lor, şi a să hrăni, şi a creşte rădăcinile lor. Păsările încetează din glasul cîntărilor şi se îngrijesc de călătoria sau de adăpostirea lor.“ Toamna doctorului Ştefan Piscupescu (1846) este una a schimbărilor majore care antrenează trupuri, vremuri, alimentaţii, haine şi toate cele din jur. „Starea sănătăţii“ parcurge o altă etapă, iar „întoarcerea sîngelui şi a zemurilor trupurilor“ se grăbesc către „lăuntru“ şi se „îngroaşă“ cu „oareşicare supărări de boli“, predominînd „frigurile de a patra zi“ şi „boala trînjilor (hemoroizi)“. Schimbările bruşte de temperatură, iuţeala vînturilor, hrana mai „vîrtoasă“ îndeamnă la „strîngerea trupurilor“ şi adăstarea lor pe cuptorul vetrei. Or, lipsa mişcării şi mîncarea de zacuşte, fasole şi curechi îngreunează „mistuirea“; iar vîntul rece şi umed poartă şi seamănă guturai şi pneumonii. Tot omului îi este dat să-şi apere sănătatea şi frumuseţea „ferindu-se de vînt“ şi cu obişnuinţa băuturilor calde din „flori de soc, înjumătăţite cu lapte dulce şi îndulcite cu zahar“. Cît despre „trînji“… mişcare, mişcare şi… „glisterul de matcă“… 

Dar pînă la ploi şi vînt, toamna aduce bucuria recoltei şi mai ales dulcea ameţeală a tulburelului… Tinerii ies la Filaret să sărbătorească frumuseţea gălbuie a anotimpului, cu must şi cîrnaţi fragezi şi proaspeţi de oaie: „la 1814, într-o zi de toamnă, eram sfătuiţi, am cumpărat o jemnă (jimblă) de la Babicu şi fripturi de la furnu, şi usturoi de toamnă. Am mers la Filaretu, acolo, să mîncăm şi să bem must“, povesteşte Foti, un tînăr de 17 ani, prins de gustul „înăsprit“ al mustului ce-i va aduce „chef“. Mustul, cîrnaţii de oaie, fripturile, usturoiul, murăturile însoţesc şi condimentează, fără doar şi poate, gustul toamnei. Beneficiile pentru sănătate sînt importante, dacă mustul este consumat cu prudenţă. Pînă e dulce şi nefiert este „hrănitor“ şi „îndulceşte amărăciunea“, dar… „turbură sîngele şi slăbeşte stomahul“, aşadar, cumpătare, cumpătare, cumpătare…; „după ce fierbe turbură şi aprinde sîngele şi patima… înveseleşte cu măsura cea cuviincioasă“, dar şi acest „elixir“ consumat „peste priinţă slăbeşte şi daună trupului cu cutremur şi cu uimeală de simţire şi de minte“; vinul cel nou, adică „după ce să limpezeşte şi se aşează din fierturile lui“ „înalţă şi întăreşte puterile trupului cu dăzmierdare şi cu veselie deşartă, şi îndrăzneşte inima“, dar „cu cît va trece peste orînduiala măsurii cu atît mai vîrtos slăbeşte, coboară şi scade puterea şi îngreuiază trupul şi uimeşte şi îmbată mintea de nebunie“. Iată tot atîtea stări euforice oferite de mustul ce se preschimbă cu „iuţeală“ în vin: de la dezmierdare la sminteală, de la veselie la uimire, de la beţie la îndrăzneală, de la dulceaţă la amărăciune. Vinul are iarăşi o serie de proprietăţi terapeutice, mai ales pentru bătrînii şi persoanele active, adică cei „umblaţi în truda şi osteneala trupului“. Pentru ei vinul este chiar recomandat pe vreme de toamnă şi de iarnă, fără a fi îndoit cu apă, şi mai vîrtos după „bucate apoase şi zemoase“. Tinerii, în schimb, ar trebui să stea cît mai departe de băutura vinului aşa… pînă la căsătorie; însă şi atunci ar trebui băut cu prudenţă şi niciodată asociat cu „lăpturi, brînzeturi, mezelicuri, prăjituri, sărături, murături“. Fiecare creştine ar fi bine să se învrednicească cu facerea vinului în propria ogradă, recomandă doctorul Piscupescu şi avertizează că pe la cîrciumi mai tot vinul este „dres“ cu „plumb“; lucru care este „de cea mai mare zminteală a sănătăţii“. Speranţe ca Stăpînirea să „cerce“ vinul şi să „poprească cîrciumarii“ măsluitori pare o iluzie. 

Pentru a evita beţia, medicina populară a inventat reţete fel de fel, căci starea euforică o fi ea „dezmierdătoare“, dar nu face cinste. Şi atunci, ca să se poată consuma must, şi vin, şi „turburel“, ar fi de încercat aceste reţete“: „Să nu te îmbeţi. Să faci scrum din piatră acră şi să-l bei cu apă, un pahar. Sau să soarbă oţet că se va trezi. Şi într-alt chip: să roază cocean de varză sau migdale amare, că nu te vei îmbăta“. 

Uliţele patriei noastre în astă toamnă îmi arată că puţin sînt cei care cunosc reţetele şi mulţi se avîntă, pe urmele lui Anton Pann, veseli de veselia tulburelului: „Popa toacă şi îi chiamă / La biserică să meargă, / Ei la cîrciumă aleargă. Cu oala de dimineaţă / Să tămîie în toată viaţa“.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.