Vremea primăverii şi lucrarea ei...

Publicat în Dilema Veche nr. 376 din 28 aprilie - 4 mai 2011
Vremea primăverii şi lucrarea ei    jpeg

Veni şi primăvara... cu miresme, miroase, pomi înfloriţi, verdeţuri, sărbători, ploi şi soare, vremuri capricioase... Fiecare anotimp are „lucrarea“ sa şi trebuie tratat ca atare, respectîndu-i „vrerile“, trăgînd folos din „miracolele“ oferite, „prelucrînd“, pe cît posibil, toate cele „răzbunătoare“ ale naturii. Pentru primăvară, din vechime, doctorii, dascălii, preoţii se străduiau să înveţe norodul prin ce „mijloace să-şi ocrotească sănătatea şi frumuseţea“. Mai întîi de toate, „lucrarea“ primăverii este una „de fereală“; vremea schimbîndu-se brusc, tot omul este supus răcelii, din cauza vîntului rece şi umed. Urmează apoi paza de „lăcomie şi de plecate şi mai vîrtos de hrana cărnurilor celor slabe şi bolnave“, căci efectele iernii se regăsesc şi la „vite şi păsări“, ajunse în primăvară slabe, cu degerături, năpîrlite şi puse pe „cloceală“. În plus, îi suficient să priveşti natura încă „suferindă“ de topirea zăpezilor cu „zoaiele“ iernii duse în rîuri, cu „tot felul de spurcăciuni“ revărsate de „potoape“ prin bălţi şi noroaie. Or, apele, „turburi“ şi pline de „spălături“ sînt cele mai periculoase, „aţîţă boala şi frigurile“. Aşa că, este de preferat, ca pînă se mai limpezesc apele, „să se obicinuiască ceaiurile calde de izmă, înjumătăţite cu lapte dulce de folos“. 

Casele ar trebui deschise, aerisite, „vînturate“ toate cele care, luni la rînd, au stat ascunse prin laviţe şi coşuri; ferestrele şi uşile lăsate deschise, ca vîntul să usuce pereţii şi să şteargă umezeala şi mucegaiul impregnate de  practica uscării „cămeşilor“ pe sobă. Gîştele, raţele, găinile să fie date afară, şi sub nici un chip n-ar  mai trebui să se primească în casă aceste orătănii, sau puii lor, că „strică aerul“. „Tutiunul să se bea“ numai cu fereastra deschisă ca să poată intra aer curat; aşijderea şi luminarea casei cu lumînări sau opaiţe presupune aerisirea repetată. Curtea şi grădina trebuiesc acum curăţite de toate cele strînse şi putrezite sub zăpada iernii, dar „gunoiul trebuie aruncat departe de casă“; şi pentru că poamele sînt cele mai de folos pentru sănătate, „sătenii să sădească, mai mult decît pînă acum, pomi în grădinile şi pe marginea ogoarelor lor“. Adiţional: „mai ales că din poame nu numai că se pot strînge destui bani, dar se şi pot face din ele oţet, rachiu şi alte asemenea“. 

Hrana îşi schimbă şi ea culoarea şi consistenţa; „lucrarea verdeţurilor“ este tare de folos: „potoleşte iuţeala şi înfierbîntarea sîngelui, hrăneşte şi creşte trupul cu deopotrivă… slăbeşte şi potoleşte iuţimea zburdărilor şi a patimilor spre cea desăvîrşită ajungere a frumuseţii şi sănătăţii omului“.  Ea se dovedeşte utilă mai ales în cazul copiilor, unde „ocroteşte şi vindecă boalele cele arzătoare şi înfierbîntătoare“. Pentru tot omul, verdeţurile din vremea postului primăverii lucrează cu folos. Aşa că toţi cei care se plîng de „supărările“ şi „nevoile“ postului şi-şi strică „stomahul“ din pricina „trufiei şi lăcomiei“ şi de dragul „mîncărurilor de feluri multe“ nu pot cunoaşte mîntuirea.   

Din post se iese cu cumpătare, alegînd cele mai bune bucate de „priinţă şi cuviinţă sănătăţii“, adică bucatele fierte şi „înjumătăţite pe din doao, cărnuri şi zarzavaturi“, care să fie „proaspete şi calde“, păstrate în oale de pămînt. Şi dacă carnea  este un pic mai grasă, un strop de miere este esenţial pentru a ajuta „mistuirea“; şi dacă zarzavaturile sînt prea fade, un strop de untdelemn de „cel proaspăt“ sau de ulei, „curat“, de seminţe de in au aceleaşi proprietăţi ca şi mierea. Multele feluri de bucate ar trebui evitate căci „să împotrivesc la mistuiala unui fel altuia“ şi sînt spre „dărăpănarea stomahului“, plus că „uimesc şi  slăbesc mintea şi sănătatea“. O masă se începe cu „zemuri“, se continuă cu bucate „scăzute şi îngroşate“, „udate“, din vreme în vreme, cu apă, mai ales după „uscături, mezelicuri, brînzeturi, caşcavaluri, sărături, acrituri, prăjituri“, cele mai grele „şi mai anevoie de mistuit“. „Desăvîrşita fereală“ de lăcomie, căci ea este pricina multor „patimi“ ale stomahurilor slabe; cu alte cuvinte, „fie bucata cea mai bună şi mai lăudată din lume“, dar „măsura saţiului“ se cere respectată. Băutura se supune şi ea anotimpurilor, dar şi particularităţilor locului. Vinul înţelepţeşte şi ajută, dacă este băut cu măsură; cît despre celelalte „apucături“ lichide, vutci, ponciuri sau ceaiuri cu rum, ele nu pot fi decît de „stricăciune sănătăţii“, potrivindu-se mai bine unei „clime calde“. Apa limpede şi curată de izvor rămîne cea mai „cuviincioasă“, cea mai „bună“ şi cea mai „hrănitoare“ şi pe „toată vremea“. 

Sfaturi de ieri, oferite de Kogălniceanu sau Negruzzi, de Piscupescu sau Vasici, sper să fie utile şi primăverii noastre.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830. 
 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
De ce unii localnici din nordul Angliei ajung să ofere moșteniri regelui Charles atunci când mor
Ce îl leagă pe un fost miner și republican de-o viață de regele Charles al III-lea? Răspunsul surprinzător, așa cum a relatat The Guardian, este că averea fostului miner face parte acum dintr-un fond care generează venituri private pentru monarh.
image
Fenomen inedit în Vârtop: aurora boreală albastră a luminat seara în Apuseni FOTO VIDEO
Un fenomen inedit a fost surprins de un turist în Staţiunea Vârtop din Munţii Apuseni, joi seara. Aurora boreală a luminat seara, pentru câteva minute, printre nori, şi a fost imortalizat de un fotograf amator.
image
Pericolele care îi pândesc pe români într-o destinație exotică de lux. „Paza bună nu e suficientă ca să treacă primejdia”
Tot mai mulți români cu bani aleg destinații exotice, însă unele implică anumite riscuri. O familie de români a aflat acest lucru pe propria piele, iar la final părinții au aflat că cei doi copii ai lor s-au aflat într-un pericol imens, fără măcar ca ei să bănuiască.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic