Vrem o ţară ca afară – cu cine?

Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

 V-am tot vorbit despre bucătăria românească din trecut, şi dat mi-a fost, în această săptămînă, să şi „trăiesc“ această „tradiţie culinară“, ajunsă pe meleaguri vîlcene şi pierdută, mai apoi, pe Valea Oltului. Experienţele culinare m-au trimis inevitabil către întrebarea cu cine facem schimbarea şi cum facem această modernizare atît de hulită, dar atît de necesară. Eşti proaspăt „milionar“, asta după muncă grea prin Italia sau Germania, te întorci acasă cu gînd să-ţi ridici aici o afacere aşa cum ai văzut pe acolo. Restauraţia ţi se pare cea mai profitabilă, mai ales în zona de munte, unde ar fi cam de toate: turişti şi clienţi, produse alimentare gustoase şi proaspete, ţărani care să ţi le vîndă la preţ scăzut, mînă de lucru îndestulătoare şi mai mult decît ieftină. 

Restaurantele prin care am intrat puteau primi cu brio zece stele, iar la toaletă puteai să şi dormi, cum ziceau caţavencii odată. Dar… Clădirea, chiar dacă reprezintă un avantaj, nu înseamnă totul şi nu face atmosfera pe de-a-ntregul. Ea trebuie populată – cu cei rămaşi acasă, fără doar şi poate… Aşa că… de la Vîlcea pînă la Turnu se fumează mult, apăsat, fără inhibiţii. Să nu te pună sfîntul să ceri un loc pentru nefumători, că: „Bineînţeles că avem şi locuri pentru nefumători. Da’ nu vă sfătuiesc să staţi acolo. Că e lîngă toaletă. Ş-apoi, mai e şi neîncălzit. Că ştiţi, nu-l foloseşte nimeni... De ce nu staţi aci la căldurică?“ Acolo unde există locuri pentru nefumători, odată ieşit din oraş, nu prea mai afli astfel de „privilegii“. Mai apoi, n-am înţeles în ruptul capului de ce localurile astea au plasme cît un perete, din care urlă şi se zbînţuie fără oprire fete mai mult dezbrăcate. De exemplu, pe Valea Oltului, la ceas de seară, cînd călătorul ostenit intră să îmbuce ceva, să-şi tragă sufletul şi să plece mai departe, e asurzit de başi şi orbit de atîtea funduri. Nu-i chip să te înţelegi cu vecinul.  

Şi-apoi, oamenii, oamenii acestor restaurante – chelnerii, adică – ne-au primit cu „Ce mai vor şi ăştia?!“ şoptit aşa, printre dinţi. Nu cred că mai există o şcoală de restauraţie pe meleaguri româneşti. Că distruserăm cam tot, convinşi că ne pricepem, convinşi că le ştim pe toate. Aşa că Veta din vecini, şi nepotu’ Gigi se făcură chelneri. Nici unul, nici altul cu chef de muncă, sperînd cu disperare că va da peste ei un unchi mai cu pile şi le va da o slujbă de Doamne-ajută pe la Primăria locală. Să fie acolo ceva la stat, să nu încaseze mare lucru la salariu, da’ nici să nu se dea în vînt după muncă. Sau, cine mai ştie, vor pleca, la fel ca toţi ceilalţi, pe meleagurile făgăduinţei, fără să ştie că-i aşteaptă munca. Cu astfel de visuri în cap, eforturile lor de a-şi face meseria sînt minime: fără zîmbete, fără disponibilitate, fără politeţe. Chelnerii mi s-au părut fleşcăiţi şi nefericiţi, iritaţi de-a binelea că am ales restaurantul patronului lor.  

Cît despre mîncare, mîncarea aia românească, „tradiţională“, gustoasă, asezonată, parfumată, delicioasă... Visuri de mult apuse... Cînd te afli la poalele muntelui, cum e, de pildă, „Perla Oltului“, n-ai cum să nu foloseşti potenţialul zonei. Sau aşa vreau eu să cred, umblînd cu disperare printre tarabele de la Căciulata, în căutarea unui magazin local cu pîine, brînză, urdă, caşcaval şi alte produse locale, găsind doar sute şi mii şi milioane de chinezerii, de parcă dragonul roşu a invadat toată România. Or, la restaurantul cu pricina, cu asta voiam să-mi astîmpăr foamea, că doar muntele din jur era destul de populat cu vaci şi oi. Dar aş! Mai degrabă găseşti somon la grătar, lasagna sau tagliolini, decît brînză sau smîntînă cu mămăliguţă. Ceea ce primirăm fu peste orice aşteptare... o ciorbă de burtă fără gust, la care plătirăm separat smîntîna Danone, aruncată din borcan într-o cană, şi ardeiul, o supă din pui congelat, băltind în grăsime, cu pieliţa plutind dizgraţios printre pătrunjelul excesiv şi... specialitatea casei: piept de pui umplut cu caşcaval, semănînd mai degrabă cu o gogoaşă înfuriată, aruncată peste o grămadă de cartofi. Îngheţate şi dezgheţate, iarăşi îngheţate şi iarăşi dezgheţate, produsele nu mai păstrau nici o idee de gust. Cît despre vin... Păi, cînd a scos domnu’ chelner un bidon de 5 litri – ştiţi, din ăla de apă –, zoios şi cam ponosit de la atîta refolosire, şi ţi-a turnat apoi în pahar... s-a dus cheful, chiar dacă vinul era bun... Estetica privirii, arome şi parfumuri... Aiureli de oameni flămînzi... Cam acelaşi lucru păţirăm şi la Vîlcea, şi la Hurezi, sub privirile frustrate ale românilor neîmpliniţi, nefericiţi de meseriile în care eşuaseră, înjurîndu-şi printre dinţi patronii care avuseseră mai mult noroc decît ei.

Vrem o ţară ca afară, tot spunem şi cerem cu insistenţă, dar cu cine? Se poate, oare, fără şcoală, fără profesie, fără pasiune, fără muncă, doar aşa, visînd?  

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013.  

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.