Viaţa la ţară...

Publicat în Dilema Veche nr. 548 din 14-20 august 2014
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Pe uliţele satelor mele, animalele sînt un lucru de nimica. Ghiţă, Mădălina, Penelopa, Maricica, Joiana sau Diana – porcul, vaca, pisica sau calul primesc nume de alint, care mai de care mai umane, fără a se bucura de înduioşătoarea umanitate a acceptării şi a milei. Dimineaţa, îl auzi pe Tudora ducînd vitele la islaz, strigînd: „Fir-aţi ale dracului de vite proaste. Nea, Joiana, nea... Mai repede, vită proastă, că dă soarele dă vale şi noi tot pă drum.“ Vitele lui nea Tudora nu prea se sinchisesc de urletele şi înjurăturile necontenite. Se unduiesc agale pe mijlocul drumului, lăsînd în urmă baligi, furînd, din cînd în cînd, din iarba de pe marginea drumului, întinzîndu-se după frunzele copacilor, în mînia injurioasă a stăpînului.

Cînd se crapă de ziuă şi iese la raţe, gîşte şi găini, Vergica, vecina de alături, zbiară s-o audă tot păsăretul: „Curvele dracului, nici nu v-aţi trezit bine şi cereţi de mîncare. Iete-te la ele, mă, cum se-nghesuie, mama voastră de curve. Că io am mîncat pă dracu’. Ha?!“, se-ncruntă cu nădejde. Dacă se întîmplă ca unele dintre aceste orătănii inofensive să pătrundă în grădină, printre straturi şi zarzavaturi, şi se-ntîmplă adesea, toţi dracii sînt coborîţi de pe tîmpa de la Voroneţ şi spectacolul insultelor capătă proporţii apologetice. Ţaica Vergica, femeie trecută bine de 70 de ani, cu ditamai măturoiu într-o mînă, cu poalele rochiei în cealaltă, aleargă prin grădină, strigînd cît pentru tot satul, la „curcile nesimţite“, „găinile curve“, „raţele proaste“, „cocoşii beţivani“, „gîştele dobitoace“, „cîţele afurisite“ etc. Hrănirea porcilor este un alt spectacol, dracii sînt iarăşi chemaţi în „ajutor“, spre mîntuirea omului oropsit de atîtea dobitoace flămînde.

Pe partea cealaltă, vecinica Pătrana, pravoslavnică creştină, nu se îndură să fie toată ziua, bună ziua cu necuratu-n gură, mai ales acum, în postul cel mare al Sfintei Marii. Aşa că a inventat un surogat cu „narti“. „Fir-ai a narti dă năsimţită. Vaco!“, îşi apostrofează căţeluşa ce se furişează în casă. Narti-n sus şi narti-n jos, ori de cîte ori aruncă buruiană la pui sau schimbă apa la raţe, adună ouăle sau trece prin bătătură.

Prînzul este presărat cu alţi draci şi drăcuşori, cu sfinţi şi cruci, cu Paşti şi anafure, cu colivi şi prescuri, rostiţi tare, cu obidă, în fişcuitul bicelor, aruncaţi de stăpînii cailor ce trec, la trap, pe uliţă. Vasilică a lu’ Begu sau Gheorghiţă a lu’ Gunoi nu sînt niciodată mulţumiţi nici de cum trag, nici de cum merg, nici de comenzile preluate aiurea şi pe dos. Au ei hac de cojocul cailor, trîntind o înjurătură şi altoindu-i cu biciul de să simtă şi să se simtă. Şi dacă, la ora asta a prînzului, cînd toată lumea moţăie sub fiebinţeala soarelui dogoritor, ai norocul să dai peste Lica lu’ Mascarici, nevasta lu’ Cornel, trăgînd de căpăstru un măgar căpos, te-a fericit Cel de Sus de cele ce vei afla despre viaţa ei nefericită, plină de draci şi dobitoace neisprăvite.

Spre seară, se întorc vacile cu Tudora, Grigore a lu’ Bîldîc, Cornel a lu’ Mascarici. Ele – sătule, cu ugerele pline, ei – afumaţi şi degrabă vărsători de vorbe grele. Uliţa răsună de draci de parcă Iadul cel mare şi adînc s-a revărsat dintr-odată în acest sat, liniştit doar de căldura mare a amiezii. Ba, a lu’ Mascarici îşi varsă furia afumată şi asupra muierilor strînse ciorchine pe pod, la vorbe: „Ale dracului ce sînteţi voi, muieri bîrfitoare. Aţi ieşit la drum, ai? La bîrfă, ai? Ca curcile, ai?! N-aveţi de treabă pe la căşile voastre? La tors cu voi, fa, nu la bîrfă!“ Muierile se închină, blestemîndu-l pe păgînul ce le spurcă postul Sfintei Mării cu vorbele lui de ocară. Cornel a lu’ Mascarici nu se lasă, şi vinul băut îi dă curajul să le zică toate cele, strînse atîtea seri la rînd pe suflet, cînd le-a găsit la drum, privindu-l sfidător şi bîrfindu-l. Sau cel puţin aşa îşi imaginează el. Nu că n-ar fi ceva adevăr în toate astea. Răsună valea de vorbe grele, cocoşii încep să cînte, găinile cotcodăcesc, cîţele se caţără prin arbori, ţipînd isterice: „Copac! Copac! Copac!“ „În copac ai să dormi, bă, Mascarici, la noapte“, se amuzară femeile voioase, că fuseră astfel răsplătite de sărmanele orătănii.

Auzind şi văzînd atîta năduf în afurisirea bietelor dobitoace, mi-aş dori ca, măcar pentru o zi, dracul ăla atît de invocat să le ia cu el, dacă tot îi sînt dăruite cu largheţe şi consecvenţă, lăsîndu-i pe toţi, o bucată de vreme, fără ouă, lapte şi ceva carne.

Cît despre viaţa la ţară... monotonă – cînd Tudora nu se-mbată şi nu se ocărăşte cu nevastă-sa, prin fundul curţii, cînd Cornel e treaz şi nu se ţine de măscări, cînd Lica lasă măgarul în pace şi Vergica doarme răpusă de atîtea orătănii înfometate...

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.