Vara și lucrarea ei

Publicat în Dilema Veche nr. 381 din 2 - 8 iunie 2011
Despre Descîntece jpeg

Cine mai are astăzi timp şi inspiraţie pentru a pune pe seama climei multe dintre obiceiurile, bolile, trăsăturile unei naţii? Mai nimeni... Pe la începutul secolului al XIX-lea, doctorii scriau de zor despre această legătură inerentă, insistînd asupra faptului că „sulimanul climei“ face diferenţa între diferitele naţii şi este un instrument util în deosebirea unui „arap (sic!) dintr’un ţarigrădean, un ungur dintr’un neamţ, un leah dintr’un muscal, şi un englez dintr’un american“. Aserţiunea îi aparţine doctorului Ştefan Piscupescu, care merge chiar mai departe vorbind despre „frumuseţea chipului şi şînţ vîrtutea trupului“ modelate după „minunata lucrare“ a climei. În timp ce doctorul Constantin Caracaş vorbeşte mai degrabă de schimbările bruşte de temperaturi din lunile mai şi iunie sau de căldurile excesive al lunilor iulie şi august (cu media de 25-27 de grade la umbră), responsabile de multele boli ale norodului.  Or, „căldura mare“ necesită un comportament aparte. Ea este benefică pentru orice organism viu şi „înviorează pămîntul de frumuseţea florilor şi de dulceaţa miroaselor feţii cîmpiilor“ şi „subţiază şi uşurează apa şi aerul“, iar „trupurile cu viaţă saltă şi se dezmiardă“. Multe sînt beneficiile acestui anotimp atît pentru trup, cît şi pentru minte, căci le este dat să respire miresmele naturii, să se bucure de apă şi scaldă, să se lase în voia vînturilor uşoare, să se hrănească cu rodirile pămîntului. Aceleaşi „călduri“ sînt „vinovate“ de punerea în lucrare a apelor puturoase, căci peste tot se află bălţi, heleşteie, lacuri, mai niciodată curate şi mai niciodată îngrijite. Doar ploaia săracă spală totul în jur şi duce cu ea murdalîcul uman. 

Şi cînd e secetă... putoare... căci apele stătătoare sînt pline de ierburi, cadavre de animale şi „multe alte materii“ care „putrezesc de căldura cea mare“ şi înverzesc luciul apelor, „evaporînd exalaţiuni puturoase, umplînd de hidrogen azotat sau de aer carbonat atmosfera, stricînd-o şi aducînd vătămare sănătăţii“ – scrie medicul Caracaş pe la 1828. Aerul stricat şi încins de căldură are efect negativ asupra nervilor şi pîntecelor, ducînd la boli endemice şi de care doar sfînta ploaie te poate scăpa. Cîteva sfaturi se cer, aşadar, pentru păstrarea şi ocrotirea sănătăţii. Mai întîi de toate, tot omul este dator să aibă grijă la hrană şi la băutură: ar fi de preferat „să se ferească de hrana de peşte şi de raci“, cum şi „fereala de băuturi reci şi îngheţături“, mai ales după „osteneală şi năduşeală“. Recomandat ar fi să se consume ceaiuri călduţe, de muşeţel, îndoite cu lapte şi îndulcite cu „zahar“. Şi cine are, ar putea să sastisească în compania unei „fierturi de şărbet de cuişoare, îndulcit cu zahar“. Fereala de peşte ţine de maniera de conservare a lor, căci aduşi, mai ales de la Dunăre, ajung la destinaţie după ore bune, dar într-o stare avansată de  „stricăciune“.  O poliţie sanitară nu s-a inventat încă, aşa că precupeţii îi vînd fără remuşcări, aducînd vătămare populaţiei şi provocînd friguri. Se recomandă consumarea peştelui proaspăt, de prin bălţi şi heleşteie, cu toate că nu-i atît de dulce ca cel de Dunăre, şi nici atît de bun, păstrînd, oricît ar fi de „curăţit“, mirosul de noroi. Nici peştele sărat nu-i prea bun în mijlocul verii, întrucît se mistuie greu. Răsfăţul suprem al acestor veri îl constituie pepenii, cultivaţi peste tot şi de oricine, buni, dulci, aromaţi, gata să răcorească orice trup încins de marea fierbinţeală. Ananaşii, harbujii, lubeniţele, gadalupele sînt „hrănitori“, „zaharoşi“, „răcoritori“, „digestivi“ şi tocmai buni pentru „stomacul obosit, potolind setea şi pornind urinarea“. Pentru mulţi dintre ţărani, mai ales în marele post al Sfintei Marii, pepenii reprezintă singura hrană, zile la rînd. Dar dacă ei pot fi consumaţi fără grijă, nu acelaşi lucru se poate spune despre castraveţi, „gustarea obişnuită a locuitorilor care îi mănîncă cruzi numai cu sare“, fără a şti că produc „dispepsii, vărsături, inflamaţii şi diaree, fiindcă răcesc prea tare stomacul“.  

Mai apoi, bine ar fi ca mai tot omul să nu umble cu capul gol şi să se ferească de „bătaia căldurii razelor soarelui“ şi  folosirea scăldătorilor şi a băilor în apele limpezi, proaspete şi reci, mai ales „în zilele cele mai frumoase şi mai luminoase“ cel puţin o dată (şi chiar de două ori) pe săptămînă. Copiii însă, mari iubitori de scaldă în apele tulburi şi repezi, şi chiar în pîraiele liniştite, ar trebui bine păziţi: mai întîi de toate de frica vîrtejurilor, şi mai apoi de murdăria prezentă mai ales în apele ce trec prin marile tîrguri. Dîmboviţa nu face excepţie, unde tot locuitorul îşi varsă, fără griji, bălegarul de prin curţi.      

O ultimă „fereală“, importantă pentru doctorul Piscupescu şi adresată cu multă convingere tuturor adulţilor: „fereala împreunării şi a vărsării seminţei din trup“, întrucît este mai vătămătoare decît toate. Dar despre asta vom mai povesti...  

Să aveţi o primăvară plină de miresme şi „dulceţuri“!   

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.