Profesiuni pătimașe și remedii cercate

Publicat în Dilema Veche nr. 375 din 21-27 aprilie 2011
Despre Descîntece jpeg

Suferim astăzi de o serie de boli, spunem noi, specifice civilizaţiei – hernie, cancer de toate tipurile, hemoroizi şi coln iritabil, ulcere şi pancreatite, anorexii şi bulimii  – exacerbate de sedentarism şi stres, de muncă şi extenuare, de canoane „inventate“, de diete cercate de alţii, de pofte dulci şi vicii întăritoare. Şi în loc să ne ajute, multe leacuri ne afundă şi mai tare în himera tămăduirii.

Pe la 1859, doctorul Iulius Barasch publica, pentru prima dată, o analiză a relaţiei directe dintre practicarea unei meserii şi efectele negative asupra corpului, oferind cu „precizie ştiinţifică“ sfaturi pentru buna păstrare a sănătăţii. Trupurile trec prin aceleaşi boli profesionale şi astăzi, doar că informaţiile, numeroase şi greu de controlat, produc prea multă confuzie  şi prea puţină vindecare. De aceea, e bine, din cînd în cînd, să-şi facă loc analizele dintr-o epocă în care hapurile erau mai aproape de candel decît de excipienţi şi compuşi chimici, dar cu siguranţă mult mai eficiente.  Poziţiunea corpului este responsabilă pentru multe dintre patimile trupeşti. Cei care şed mult pe scaun – ne spune dr. Iulius Barasch – pătimesc de „trînşi (emoroide), constipaţiune, umflătură  de ficat şi de splină, ipohondria şi melancolia, patimi de inimă şi de plămîni etc.“. Filozof sau croitor, tot şezătorul pe scaun a experimentat boala „emoroidelor“ şi mai cu seamă constipaţiunea. Cum nu-ţi dă mîna să-ţi schimbi meseria, poţi încerca măcar să te adaptezi la cerinţele trupului şi să adopţi măsurile cercate de medic, adică la birou: să şezi „pe o pernă rotundă, făcută ca un cerc, umplută cu peri de cal şi găurită în mijloc“, după cîteva ore „să te plimbi mult“ şi să-ţi speli şalele cu un burete muiat în apă rece, cel puţin o dată pe zi“,  să porţi haine largi şi nu pantaloni strimţi“, „să te păzeşti de mîncăruri grele care umflă (linte, mazăre, fasole, bobi, carne grasă, pîine prea neagră)“, să nu bei „lucruri prea spirtoase“.  Dar şi statul prea mult în picioare dăunează, aşa că slugile şi chelnerii de prin birturi, precupeţii şi curierii pătimesc de dureri şi strîmbarea osului spinării, umflarea picioarelor, slăbirea digestiei şi osteneală, plus multe altele. Regimul lor de viaţă are nevoie de plimbări şi gimnastică, de scaldă şi înot, cît mai des, la rîu, de odihnă în pat, şi nu pe scaun.

„Guralivii“ nu scapă nici ei de patimile profesionale, căci de la predicatori la cîntăreţi, de la actori la profesori, de la unterofiţeri pînă la meşterii de danţ, de la muzicanţi la oratori, toţi îşi folosesc în exces vocea: „vorbesc mult în viaţa lor“ şi sînt „supuşi la hemoragia plămînilor, la ruptura ţesăturii plămînilor, la răguşeli, la oftică... pînă la dambla“. Sfatul cel mai obiectiv ar fi ca: „cine n-are plămîni buni şi un corp robust să nu îmbrăţişeze aceste meserii“. Dar ce te faci dacă îţi place să cînţi, de pildă? Mai ales astăzi cînd fandacsia muzicală perverteşte multe trupuri şi asurzeşte multe, multe, prea multe urechi? Păi, te duci la doctor, înainte să te apuce de tot fandacsia, să te asiguri că ai plămînii buni şi nu dai în oftică. Sfatul lui Iulius Barasch îi viza pe profesori, „siliţi a vorbi şi a striga în clasele lor cinci-şase ore pe zi“ cît mai tare pentru a „covîrşi strigarea tulburătoare a şcolarilor“, dar cine mai are astfel de visuri pe astfel de vremuri?!; aşa că oftica ce lovea mulţi profesori tineri, mai ieri, nu poate fi decît o amintire înfiorătoare astăzi. Dar – avertizează doctorul nostru – nu trebuie neglijat că muzicantul lucrează într-un mediu care face mult zgomot şi patimile durerilor de cap şi iritaţiunilor nervoase, recte „zmintelile  sînt lipite de meseria lor“. Are şi doctorul ceva dreptate dacă ar fi să privim printre numeroşii, prea numeroşii cîntăreţi autohtoni ajunşi la patimă de sminteală înainte chiar de a şti să cînte. Am crede că civilizaţiunea de acum ne salvă de rîie, lipită şi ascunsă de hainele cele vechi prelucrate de croitori,  dar ea îşi schimbă doar purtătorul, trecînd din sumbra prăvălie în buticul vînzătorului de second-hand. Sau de „patima numită panglică“, întîlnită pe la fabricanţii „de mezelicuri“, lucrători cu cărnuri şi degustători de şunci şi salamuri. Nu-i prea evident şi nici destul de sigur cînd aflăm că „sămînţa acestui lumbric parazit“ cam umblă liber pe plaiurile mioritice. Şi-atunci te-ntrebi ce profesiune oare te fereşte de toate cele pătimaşe boli?!  

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Kim Basinger împlinește 70 de ani: iubirile pasionale ale actriței. Ce roluri i-au adus celebritatea VIDEO
Actriță și fost model, Kim Basinger a devenit celebră datorită rolurilor în filme precum Batman, L.A. Confidential și 9 1/2 Weeks. Vedeta premiată cu Oscar a avut o carieră excepțională, precum și o viață personală fascinantă. Astăzi, vedeta de la Hollywood împlinește 70 de ani.
image
Moartea misterioasă a uneia dintre cele mai mari vedete rock. Ultimele clipe din viața lui Jim Morrison, solistul trupei The Doors
Solistul trupei americane The Doors a fost unul dintre cele mai mari staruri rock din toate timpurile. La 52 de ani de la dispariția sa prematură, moartea sa este încă învăluită în mister, iar mulţi cred că Jim trăieşte şi azi.
image
Cartofii la cuptor, un deliciu. Cum faci cea mai ușoară mâncare de post, condimentele care îi fac irezistibili
Este un preparat simplu, dar deosebit de gustos. În post, cartofii la cuptor sunt o masă sățioasă și ușor de pregătit. Pot fi serviți cu murături, salată de legume ori cu sos de usturoi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.