Pîinea noastră cea de toate zilele

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
Odă dulceţurilor  jpeg

Pe vremuri de lipsuri şi crize, multe dintre lucrurile fireşti ale vieţii cotidiene capătă dintr-odată importanţă şi ajung ţinte predilecte ale discursurilor de tot felul. Pîinea este una dintre aceste ţinte, întrucît îndestularea păstrează liniştea, ieftinătatea aduce „nemurirea“, belşugul induce slava. Cînd zahareaua se găseşte din abundenţă, norodul este mulţumit, iar domnul poate să otcîrmuiască cum doreşte, să acorde, cu largheţe, privilegii, scutiri, să încurajeze iniţiativele  tuturor.  

Doar cînd oraşul geme de sărăcie sau de holeră, de ciumă sau de secetă, Vodă îşi aduce aminte de poporul său şi încearcă să-i astîmpere foamea şi să evite revolte şi nemulţumiri, cu măsuri protectoare: preţuri fixe la alimentele de bază, astfel încît să mănînce şi cel sărac, să se îndestuleze şi cel bogat. La 26 septembrie 1792, Mihai vodă Suţu intervine în favoarea orăşenilor din Focşani şi a locuitorilor din Rîmnicu Sărat supăraţi de vămuirea celor de „trebuinţa caselor lor“, adică „pentru cherestele de casă, pentru lemne de foc, pentru grîu, porumb, mei, orz, pentru fasole, varză, ceapă, linte şi orice alte lucruri de ale mîncării şi ale băcănii“. Şi arată cu degetul către vameşii şi ispravnicii locului care nu „se părăsesc de urmările ce s-au obicinuit rău“. Ocupaţiile militare (din anii 1806-1812) cu rechiziţionarea zaharelei creează alte neplăceri. Cînd, la 1810, brutarii din Bucureşti sînt obligaţi să facă „pesmetul“ necesar armatei ruse, oraşul rămîne fără pîine. Traşi la răspundere, aceştia se apără arătînd că nu mai au vreme şi de pîine pentru hrana norodului şi cer unirea cu cei din breasla simigiilor şi cu cei din breasla jimblarilor, astfel încît oraşul să nu ducă lipsă de hrana de bază.

Măsura primeşte aprobarea, dar asta nu aduce linişte decît pentru scurtă vreme, curînd se constată că „pîinea şi jimbla ce o scot brutarii şi jimblarii, după ce este lipsă, apoi este  şi mai proastă“. Locuitorii nu întîrzie a se plînge, stăpînirea intervine şi cere reglementarea situaţiei, ameninţînd şi hotărînd ca pîinea, jimbla, covrigii, simiţii să fie „întocmai după proba ce sînt legaţi şi dramurile deplin“. Carevasăzică, brutarii fie nu respectau greutatea pîinii, păcălind cu „furtişagul“ din ocaua hărăzită, fie făceau pîinea mare, obligînd săracul să cumpere mai mult decît i-ar fi permis buzunarul, că burta ar fi dorit ea mult mai mult... Brutarii „să scoaţă şi pîne de cîte o jumătate oca de cîte opt şi de cîte patru parale, ca să fie spre înlesnirea săracilor“ şi nu numai pîine de „şaisprezece parale ocaua“. În scurt: „pîine şi jimblă să fie cu îmbelşugare în politie“. Or, furtul la ocale şi cîntare atrage mai mult decît orice, în ciuda pedepselor; bineînţeles atunci cînd se întîmplă şi atunci cînd pitarul este prins. Caretaşul german Döbel povesteşte, de pildă,  că în Bucureştiul anului 1830 era obiceiul ca „brutarii care fac pîinea prea mică şi proastă să fie ţintuiţi de o ureche de uşa prăvăliei sau casei «lor»“ şi întreaga marfă să fie împărţită săracilor. Pedeapsa, dureroasă şi mai ales dătătoare de semne, nu-i sperie pe brutari din moment ce Döbel este martorul a numeroase execuţii, iar în uliţă se ciocneşte zi de zi de o mulţime de asemenea „greşiţi“, pe care îi recunoaşte „după lobul urechii sfîrtecate“. Pedepse şi pentru pitarii din Focşani. La 1848, Eforia oraşului introduce în buget o serie de amenzi percepute de la cei ce nu respectă regulile fabricării pîinii. Are loc deja o schimbare clară care pune pe primul plan igiena, calitatea, greutatea: jidovii pitari sînt amendaţi pentru „reaua calità în pîne“, David sin (fiul lui) Herşcu este şi el sancţionat „pentru că s-au dovedit că au călcat aluatul pînei cu picioarele“,  lucru rar şi nemaiîntîlnit pînă atunci. Or, puţine sînt lucrurile care ţin şi menţin liniştea, iar către acestea se întoarce, cu insistenţă şi sfinţenie, orice putere:  „îndestularea obştească pentru pîine, carne şi lumînări este întîiul obiect către care dregătorul mai cu osebire trebuie să-şi ţintească datornica sa îngrijire şi priveghere“, sună „ţirculara Departamentului din Lăuntru“ al Moldovei din 27 noiembrie 1840.  

Cînd preţul pîinii scade şi îndestulare este pentru cei săraci, aceasta constituie o veste bună pentru toţi: „Preţul pîinii a scăzut cu patru parale şi ni se spune, spre marea mulţumire a norodului, că pînă la sfîrşitul lunii viitore, va mai scădea cu încă două parale; asta înseamnă că pîinea va costa doar 8 parale, de la 14 cît fusese pînă acum“, scrie Zinca Golescu din Goleşti, fiului Ştefan, plecat în lume la studii. 

Ieftinătatea şi îndestularea sînt şi astăzi cheia unei politici de succes. Atenţie la preţul pîinii, aşadar... 

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.