Orientul Mijlociu – e momentul să fim realişti

Publicat în Dilema Veche nr. 595 din 9-15 iulie 2015
Orientul Mijlociu – e momentul să fim realişti jpeg

Orientul Mijlociu le dă de furcă preşedinţilor SUA, de 70 de ani încoace. Istoric vorbind, sprijinirea Israelului şi a dreptului său de a exista în limita unor frontiere apărabile s-a aflat într-un echilibru precar cu necesitatea de a apăra rutele maritime ale petrolierelor, altfel spus, de a proteja aprovizionarea cu energie a întregii lumi. Dar dificultăţile cu care s-au confruntat administraţiile precedente ale SUA pălesc în comparaţie cu cele create de provocările Orientului Mijlociu din ziua de azi. 

Israelul continuă să existe, dar a devenit un aliat mult mai dificil. La invitaţia oponenţilor locali ai preşedintelui Barack Obama, prim-ministrul israelian Beniamin Netaniahu a ridicat o problemă-cheie de politică externă – în discursul său de la sesiunea reunită a Congresului SUA din martie – pe fondul distorsiunilor legate de polarizarea partinică profundă şi blocantă a Americii. 

Între timp, asigurarea rutelor maritime şi a aprovizionării cu petrol a devenit tot mai dificilă, deoarece SUA trebuie să joace şahul complicat al problematicii arabe. Mai rău de atît, SUA au părut uneori că joacă legate la ochi, dacă observăm discrepanţa semnificativă dintre realităţile locale şi înţelegerea lor de către factorii de decizie politică. 

Cînd a început Primăvara arabă, cu patru ani în urmă, SUA au susţinut instinctiv schimbarea regimurilor din Libia, Siria şi Egipt, apărînd totodată noua ordine constituţională din Irak. Rezultatul trebuie înţeles ca avertisment pentru cei care se aşteaptă ca schimbarea unui regim să dea roade imediate. Chiar dacă anumiţi lideri indezirabili au fost îndepărtaţi, ceea ce a urmat a fost şi mai rău. Principalul efect al schimbării regimului a fost consolidarea identităţilor sectare şi slăbirea perspectivelor de supravieţuire ale naţiunilor-state deja existente. 

Iar acum, negocierile cu miză ridicată, cu privire la programul nuclear iranian, sporesc complexitatea problematicii arabe. Administraţiei Obama i s-a reproşat că şi-a dorit prea mult încheierea unui acord şi că nu a fost dispusă să părăsească masa negocierilor. Dar, dacă această acuzaţie e adevărată, nu este din cauză că Obama îşi doreşte cu disperare să respecte angajamentul luat în mai vechea sa campanie electorală din 2008: să negocieze cu inamicii Americii şi să găsească puncte comune. 

Mai important este faptul că există o carenţă de alternative viabile pentru un acord. Toată lumea acceptă că Iranul este o societate profund divizată între cei care doresc ca ţara să fie un membru respectat al comunităţii internaţionale şi cei pentru care statutul internaţional al Iranului are mai mult de cîştigat dintr-un program de înarmare nucleară. Sancţiunile internaţionale care au fost impuse Iranului par să-i favorizeze mai degrabă pe aceştia din urmă. 

Toate acestea ar fi fost binevenite dacă Iranul ar fi o democraţie în toată regula, care ar respecta voinţa populară. Există însă puţine dovezi că sancţiunile au contribuit la încetinirea programului nuclear al Iranului. Mai mult, aşa cum se întîmplă adesea, sancţiunile au decimat mai degrabă clasa de mijloc şi i-au slăbit, o dată în plus, pe cei care nu deţin puterea, în loc să-i motiveze pe liderii iranieni să ajungă la un acord. 

Pentru mulţi americani, confruntarea cu Iranul este o luptă bilaterală, un fel de reluare a tratativelor nucleare cu Uniunea Sovietică. Din anumite puncte de vedere, insistenţa cu care Senatul SUA pretinde că ar fi jucat un rol în aprobarea acordului nuclear reflectă o mentalitate din categoria „istoriei care se repetă“: dacă acordurile SALT (tratativele pentru limitarea armelor strategice) şi START (tratativele pentru reducerea armelor strategice) constau în acorduri cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic între două state, tot astfel trebuie să fie şi acordul cu Iranul. 

Dar acordul negociat cu Iranul este unul multilateral, care îi implică pe toţi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, plus Germania. O parte din sarcina lui Obama este să se asigure că poporul american înţelege că viitorul acestui acord nu vizează numai SUA.

Iar aşa-numitele părţi negociatoare nu sînt singurele ţări pentru care rezultatul constituie o miză importantă. Asistînd la negocierile nucleare, lumea arabă este tot mai îngrijorată. Escaladarea conflictului dintre şiiţi şi sunniţi, alături de ingerinţa făţişă a şiiţilor iranieni în ţări arabe predominant sunnite, au sporit, în regiune, gradul de scepticism faţă de orice fel de acord. Într-adevăr, liderii religioşi ai Iranului nu-şi disimulează cîtuşi de puţin dorinţa de hegemonie regională, dacă nu chiar de guvernare a întregii lumii islamice.

Neîncrederea dintre iranieni şi arabi este mai veche chiar decît scindarea dintre şiiţi şi sunniţi; şi, într-o eră de care ne vom aminti, cel mai probabil, ca de una a slabei guvernări la nivelul întregii regiuni, arabii văd în negocierile nucleare ceva mult mai important decît controlul armelor. În contextul unei lumi arabe zbuciumate, pot oare SUA să aspire la promovarea unui cadru strategic alternativ în regiune, sub forma unui parteneriat reînnoit cu Iranul? 

Pentru mulţi americani cu amintiri sumbre despre Iran, acest scenariu poate părea cel puţin neatractiv. Din perspectivă arabă însă, Iranul pare să fie un element mult mai stabil al ecuaţiei regionale, un jucător care tinde să progreseze. 

SUA sînt tot mai receptive faţă de acest tip de gîndire, din perspectiva lumii arabe, şi curtează activ Arabia Saudită. Într-adevăr, susţinerea americană tacită a dubioasei campanii de bombardamente saudite din Yemen sugerează cît de departe sînt pregătite să meargă SUA pentru a răspunde îngrijorării arabilor sunniţi.

În linii mari, combaterea Statului Islamic şi stabilizarea Irakului, Siriei, Libiei şi Yemenului necesită un efort diplomatic extraordinar din partea SUA. Ceea ce presupune atenuarea temerilor saudiţilor, reconsolidarea relaţiei cu Egiptul şi, da, deschiderea faţă de Iran – priorităţi bazate pe realitatea circumstanţelor regionale actuale. Prioritatea de vîrf – pentru Obama şi pentru succesorii săi deopotrivă – trebuie să fie explicarea modul în care erorile grave ale trecutului recent au făcut ca singura opţiune plauzibilă să fie acest tip de realism. 

Outpost

© Project Syndicate, 2015  -

traducere de Matei PLEŞU  

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.