Latrina și starea de igienă a unei nații?

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
Despre Descîntece jpeg

„În suburbiile excentrice ale Capitalei se mai fac şi astăzi construcţiuni lipsite de condiţiile cele mai elementare ale unei locuinţe sănătoase: case de gard lipite cu pămînt, lipsite de pardoseală, cu ferestre mici, care nici nu se pot deschide, ori case în paiantă fără fundament, aflate dedesubtul nivelului stradei, case fără latrine şi fără haznale, beciuri permeabile pentru apă, lipsite de aer şi lumină.“ Am citat aici un raport, întocmit de dr. Iacob Felix cu privire la starea igienică din Bucureştiul lui 1868; doctorul arată că şi în centrul urbei se ridică încă „case…, prăvălii şi comptoare fără latrine“. La această epocă, un criteriu important în aprecierea aplicării măsurilor de igienă îl constituia dotarea caselor sau curţilor cu latrine. Or, dacă Bucureştiul are mult de „recuperat“, se încadrează totuşi în nişte limite „igienice“, provincia este însă mai întîi de toate paradisul nerespectării regulamentelor. Măsuri s-au tot luat, au fost citite pe la răspîntii, tipărite, retipărite, primarii şi prefecţii – instruiţi cu privire la utilitatea lor, dar… Acest „dar“ îi disperă pe mulţi dintre medicii trimişi într-o lume total ostilă oricărei îmbunătăţiri a stării de lucru. „De cîte ori medicul, în aceste timpuri, nu stă privind pe fereastră în primărie sau chibzuind cum ar putea desface lacătul de la uşă pentru a scrie cel puţin în registru că a fost în comună“ – scrie cu obidă un doctor ajuns prin părţile Vîlcei la 1888. Chiar acest regulament de construire a caselor se află în chestiune, odată făcut şi aprobat, el „s-a răspîndit prin comune, cu ordine, să nu se facă case decît după el“. Şi din nou „dar“… „De atunci s-au făcut multe case, dar nici una conform cu regulamentul în chestiune“ – constată dr. Sabin, medic la Rîmnicu Vîlcea, şi care îşi reface raportul, o dată la cinci ani, timp în care nu s-a schimbat mai nimic. Spre pildă, din 1049 case, cîte numără oraşul Rîmnicul Vîlcea (1888), „534 nu au privăţi deloc“, vreo 487 sînt făcute aşa… din coceni şi alte alea şi doar despre 28 se poate spune că corespund normelor de igienă. Cît despre lumea satelor… Pe aici nu se obişnuieşte investiţia într-o privată, la ce ar folosi cînd ograda îi mare…   

Cît despre instituţiile publice… acolo unde există, fie sînt insuficiente, fie reprezintă adevărate focare de infecţie: spitalele, şcolile, puşcăriile suferă din cauza lipsei de apă, a latrinelor, curăţeniei… băile sînt o utopie… Iată Calafatul cu patru şcoli în tot oraşul, dar cu „latrine pline şi infecte“ sau puşcăria din Constanţa care ar trebui „condamnată şi făcută din nou“… Hotelurile, hanurile, cîrciumile sînt la fel de prost dotate. Prin ţară nu se gîndeşte nimeni la aşa ceva, în Capitală este nevoie de intervenţiile repetate ale medicilor care atrag atenţia că starea precară a latrinelor publice poate duce la epidemii contagioase.  

Tot de frica epidemiilor ar trebui inspectate şi amenajate clădirile date cu chirie unde, de dragul cîştigului, se înghesuie cît mai mulţi şi se investesc cît mai puţini bani. La Craiova: „casa Georgescu din bulevardul Unirii adăposteşte 150 de suflete unite printr-o singură latrină «infect㻓; în apropiere… Casa Gârleşteanu mult mai rău plasată „tot fără latrină“, dar nu-i o noutate că nici „anul trecut“ nu avu. Epitropia Casei Mântuleasa are şi ea chiriaşi, dar a merge la privată ţine de aventură, jos n-are latrină, iar sus dacă vrei să mergi trebuie să fii cu mare băgare de seamă căci „zidurile latrinei sînt umede şi infecte“ şi se pot dărîma oricînd. Şi raportul medicului trimis în inspecţie continuă tot aşa, pentru multe alte case din oraş.  

Preocuparea există, iar medicii se implică serios în ameliorarea acestei situaţii, dar lipsa de educaţie a norodului rămîne principala cauză a tergiversării şi chiar a neaplicării numeroaselor măsuri de igienă. În oraş, poliţia nu crede că ar trebui să sancţioneze ceva ce ţine de o latrină sau să se obosească spre ducerea la buna îndeplinire a unui atare regulament… la sat – preot, primar, prefect sînt cu toţii împotriva medicului care le recomandă cum şi unde să construiască o privată – asta în cazul în care ar vrea să ridice una… „Dacă umblînd din casă în casă, sfătuiam pe locuitori să ţină curăţenie… primarul se ducea pe urma mea şi făcea spirit în contul sfaturilor ce le dam locuitorilor“, scrie doctorul Sabin despre primarul din Orleşti.  

Probabil că din acest motiv (lucru neimportant!) – astăzi, nici medicii, nici primarii nu-şi mai dau silinţa să inspecteze casele supuşilor spre a vedea în ce stare se află latrinele sau băile, sau dacă există. Să ne mai mire că sîntem pe ultimul loc în Europa „la băi“, după cum arată studiul Eurostat?   

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Iubirile Principesei Margareta: un student socialist și un actor
Principesa Margareta împlinește la 26 martie vârsta de 74 de ani. Fiica cea mare a regelui Mihai I a avut două mari iubiri în viață: Gordon Brown, cel care avea să devină prim-ministru și actorul Radu Duda, cu care s-a căsătorit.
image
„Regele criptomonedelor”, răpit și torturat după ce și-a înșelat investitorii cu 29 de milioane de dolari
Aiden Pleterski, în vârstă de 23 de ani, care s-a autoproclamat „regele criptomonedelor din Canada” a fost răpit și torturat, după ce și-ar fi înșelat investitorii cu 29 milioane de dolari, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.