La ce bun lectura „Vintage”?

Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Despre Descîntece jpeg

Cît şi cum mai citesc tinerii de astăzi sînt întrebările la care vrea să afle răspuns mai toată lumea, dar mai ales editorii, în încercarea de a-i „cuceri“. Răspunsurile sînt destul de greu de cunoscut într-o epocă plină de alte tentaţii şi în care lectura abia de se mai regăseşte printre preocupările cotidiene de omorît plictiselile. Sînt pline ochi librăriile de cărţi, aşa cum Internetul dă pe dinafară de atîta carte colportată, plagiată, traficată… în timp ce lectorii tineri ajung prin aceste locuri doar pe fugă pentru a însăila un referat sau a „pregăti“ cine ştie ce eseu cerut de cine ştie ce profesor aiurit… Aşa se văd lucrurile, luate ca întotdeauna de-a gata, căci lectura n-a murit încă, vreau să cred, iar noua Colecţie „Vintage“, de la Editura Humanitas îmi susţine această speranţă. Colecţia debutează cu două „opere“ importante prin savoare şi parfum de epocă: Radu Rosetti – Ce am auzit de la alţii. Amintiri, şi Iacob Negruzzi – Amintiri din Junimea. Secolul al XIX-lea a fost unul prolific în memorii şi jurnale, dar mai ales în naşterea unor povestitori desăvîrşiţi, capabili să surprindă şi să redea schimbările din lumea lor. Citindu-l pe Rosetti, de pildă, a nu ştiu cîta oară, mă las purtată de toate metamorfozele unui veac atît de încercat: „În domnia lui Mihai Sturdza (1834-1849) viaţa mondenă era cu deosebire strălucită în Iaşi. 

Averile boierimii, ce le adunase mai multe generaţii de bărbaţi strîngători, erau întregi… Boierii bătrîni au rămas cumpăniţi în cheltuielile lor pînă la moarte, numai cu încetul şi foarte cu măsură modificat-au ei feliul lor de trai. Dar majoritatea celor tineri, mai ales acei care făcuse în străinătate studii mai mult sau mai puţin ipotetice, înţălăgeau să se bucure de toate îndemnurile şi rafinamentele aristocraţiilor străine, fără a ţine socoteală de costul lucrurilor aduse de la celălalt capăt al Europei… vechiul mobilier al caselor boiereşti a fost în curînd înlocuit prin mobile noi aduse cu grea cheltuială din Germania, din Franţa şi chiar din Anglia… Vechiul port, părăsit de femei la începutul veacului, a fost înlocuit şi de bărbaţi prin acel european, slugile au fost îmbrăcate în livrele, aproape toate uneltele gospodăriei casnice au fost înlocuite prin altele de altă formă, aduse din Apus.“ – scrie Rosetti, încercînd cu măiestrie să redea, cu ajutorul poveştilor, farmecul unei lumi ce apunea, lăsînd locul alteia, mai puţin frumoasă pentru el, dar la fel de curioasă pentru noi astăzi. Personaje principale în povestea lui Radu Rosetti sînt boierii de altădată, membri ai familiei sale, fiecare adus în scenă pentru a trasa o caracteristică a epocii, pentru a spune ceva despre un obicei, pentru a sublinia o trăsătură specifică unei categorii sociale ce avea să se stingă. Or, penelul său pătrunde în cele mai mici unghere ale conacelor boiereşti şi alunecă printre pasiuni şi ocupaţii, plăceri, dorinţe, speranţe, insistă asupra celor mai mici detalii din intimitatea acestor oameni, mulţi dintre ei participanţi la scrierea şi facerea istoriei. Cum să nu-ţi placă Rosetti, şi mai ales cum să nu vrei să ştii mai mult despre Balş, Roznovanu, Catargi, Ghica, Suţu sau Sturdza, Laţescu sau Boldur, fiecare devenit erou, prins în propria viaţă. Multe dintre poveşti ar constitui neîndoielnic scenarii de filme istorice, la fel de necesare pentru a cunoaşte epoca, aşa cum sînt şi aceste memorii şi jurnale. 

În aceeaşi colecţie se aşază şi Călătorie în România, scrisă de Sir Sacheverell Sitwell,  un aristocrat englez, poet, critic de artă, memorialist, prieten cu prinţesa Anne-Marie Callimachi şi călător pe meleagurile noastre pe la 1938. Amintirile sale sînt pline de simpatie şi ne dezvăluie chipul unei alte Românii, în care mitul „micului Paris“ este cu totul abandonat: „Cînd m-am hotărît să merg în România, am fost sfătuit de multă lume să văd mai întîi ţara şi apoi capitala. După unii, Bucureştiul nu e mai mult decît o copie slabă a Parisului. În realitate, Bucureştiul nu are nimic de-a face cu Parisul, exceptînd cîteva magazine de modă.“ Şi cu toate astea, Sitwell s-a lăsat cucerit de un oraş plin de „personalitate“.       

Referatele gata făcute de pe Internet colportează numai locuri comune şi pun accentul pe lucruri puţin importante, stricînd, de cele mai multe ori, parfumul unei epoci. Dacă vreţi să-l simţiţi pe cel veritabil, pe cel „împănat“ de savoarea unui limbaj bine meşteşugit şi bine mînuit, drumul deschis de lectura acestor memorii şi  jurnale  trebuie doar urmat. Şi dacă tot cotrobăim prin tîrguri şi oboare în căutare de orice ar putea fi „vintage“, de ce nu şi o carte de altădată în haine noi…

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Atitudine revoltătoare a unui hotel din Olanda la adresa unui român. Motivul aberant pentru care i-a anulat rezervarea
Bărbatul, cercetător în România, rezervase o cameră la un hotel din Tilburg, Olanda, dar s-a trezit ulterior cu rezervarea i-a fost anulată.
image
Imaginile sărăciei în cele mai bogate orașe din țară. „S-ar fura tot dacă n-am face asta”
România a avut în ultimul an o creștere economică de aproape 5%, iar pe hârtie lucrurile arată cum nu se poate mai bine. De o cu totul altă părere sunt tot mai mulți români care trec pragul magazinelor și a piețelor alimentare.
image
Ce vești ne dau meteorologii pentru vremea de Florii și Paște. Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni
În următoarele săptămâni, valorile termice vor fi destul de coborâte, fiind posibile precipitații în toate regiunile.

HIstoria.ro

image
Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea „Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân”.
image
Cine a ajuns primul în Antarctica?
Acest cel mai sudic continent (mai mare decât Oceania și Europa), care acoperă aproximativ 20% din întreaga emisferă sudică, este singurul din întreaga lume ce nu are o populație nativă și nici locuire permanentă.
image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.