Frumuseţea la modă: canon sau artificiu?

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
Odă dulceţurilor  jpeg

La începutul secolului al XIX-lea, frumuseţea femeilor din Moldova şi Valahia intră într-o prefacere specifică epocii. Canoane şi artificii se amestecă, aşa cum Orientul şi Occidentul furnizează noi şi vechi idei cu privire la moda trupurilor atrăgătoare. Despre frumuseţe şi urîţenie vorbesc şi scriu fără încetare cei care au ajuns prin casele şi conacele boierilor. Mulţi surprind senzualitatea trupurilor înfăşurate în hainele cele orientale, sînii ce abia sînt ascunşi de fineţea mătăsii, părul ce se revarsă pe umeri, delicateţea piciorului abia ascuns de poalele anteriului, privirea galeşă şi ochii pierduţi în visare. Posturi şi poziţii construite pentru a atrage privirea, dar şi priviri menite a vedea senzualitate şi voluptate în aceste trupuri „orientale“ risipite languros pe sofale şi divane, trăgînd cu nesaţ din narghilele, şoptindu-şi dorinţele unor servitori ce răsar de pretutindeni şi se fac cu rapiditate nevăzuţi, îndeplinind porunci fără a fi rostite, oferind cafele şi şerbeturi, zaharicale şi confeturi, şi un pic de afion, strecurat în ciubucele de chihlimbar.

Cîteva dintre aceste mărturii vor da seamă despre acest amestec între noul canon occidental şi artificiile Orientului, lucrate deseori cu măiestrie de cucoane doar, doar pentru a place. Nu trebuie uitat însă că toate aceste mărturii judecă un trup prin prisma civilizaţiei din care fac parte, că aplică ca măsură de judecată canonul şi lasă deoparte artificiul, că apreciază senzualitatea, dar critică aspru un alt tip de comportamente, că această lume trebuie să pară atît de departe de a lor, că malurile Bosforului încep, de fapt, la Dîmboviţa. De exemplu, mulţi dintre ei se miră atunci cînd întîlnesc femei corpolente mîndre de trupurile lor, cînd moda aceasta este de mult apusă pe malurile Senei: „Femeile s-ar putea dispensa de o burtă aşa de mare; este bine cunoscut că corpolenţa trece drept frumuseţe în această ţară. Şi într-una din zile o mamă şi-a cerut scuze că fiica ei n-a reuşit încă să aibă această burtă şi ea este dreaptă şi slabă ca o trestie, dar m-a asigurat că asta se va schimba curînd“, notează prinţul de Ligne, în vizită la Bucureşti pe la 1800. Mirarea lui este cît se poate de legitimă dacă ştim că la această epocă „talia fină“, „talia suplă“ are trecere în lumea cunoscută de el. Dar aici, în Valahia şi Moldova, frumuseţea se măsoară după alţi parametri. Cocoană şi jupîneasă, boieroaica nu are de ce să-şi facă griji pentru trupul ei. Nu frumuseţea trupului face o căsătorie, nu talia fină îi aduce un alt soţ, sau chiar un amant, ci rangul şi averea. Gimnastica sau mersul pe jos sau dieta sînt poveşti contemporane. Plus, modul de viaţă schimbă iremediabil aceste trupuri ce au fost odată fragede şi fine.

Medicul Constantin Caracaş, medic al Bucureştilor între 1800-1828, pune această ponderalitate pe seama caracterului acestei clase sociale mult prea puţin dispuse să se angajeze într-o activitate care să presupună mişcarea. Cu excepţia unei dregătorii, boierii nu se „delectează“ cu alte „distracţii ale spiritului“. Cu prea puţin interes pentru moşii sau alte venituri externe – care „ar trebui să le ocupe şi corpul şi spiritul“ – boierii „tind“ mai degrabă către „lenea sufletească“, „dezordine“, „risipă“, „desfătare“, „sastiseală“. Rezultatul este cît se poate de normal – conchide Caracaş: „ducînd o viaţă nemernică, ei sînt veseli, voioşi, corpolenţi şi înclinaţi către plăceri trupeşti“. Cucoanele sînt predispuse la îngrăşare chiar mai repede decît soţii lor: o „viaţă prea delicată“ şi „puţina mişcare a corpului“ transformă „talia mijlocie şi bine proporţionată“, astfel încît obezitatea se instalează înainte de timp. O consolare: „frumuseţea chipului şi trăsăturile plăcute se menţin pînă tîrziu“. Cu această frumuseţe dată de natură sînt de acord mulţi dintre cei care au ajuns pe dealurile Copoului sau pe malurile Dîmboviţei. Dar frumuseţea naturală nu este niciodată suficientă pentru o boieroaică, ea are nevoie de artificii pentru a fi mai mult decît plăcută: romineală, aluniţe, văpseluri fel de fel şi, mai presus de toate, bijuterii nenumărate sînt puse să scoată în evidenţă eleganţa formelor, graţia mişcărilor, frumuseţea trăsăturilor, chiar şi atunci cînd Dumnezeu este mai puţin darnic: „Dantelele cămăşuţei care le ascunde gîtul ies frumos în evidenţă pe şalul frumos… Găteala capului, pentru care par să aibă mult gust şi care nu le vine rău, este formată dintr-o băsmăluţă de muselină imprimată, împodobită de cele mai multe ori cu broderii şi în care îşi înfăşoară capul în mai multe feluri, dar avînd întotdeauna grijă să li se vadă părul şi ca nodul elegant al băsmăluţei să scoată în evidenţă frumuseţea carnaţiei. Nişte gingaşi conduri peste un ciorap subţire de bumbac constituie încălţămintea cea mai obişnuită. În sfîrşit, ar fi de prisos să-ţi spun că poartă tot soiul de bijuterii…“ Mărturia aparţine secretarului François Recordon (1818) impresionat de toate aceste artificii puse la lucru pentru a plăcea, şi fără a acorda prea mare atenţie proporţiilor trupului.

Dar balul şi mai ales dorinţa de a plăcea unui alt public (în speţă ofiţerilor ruşi) vor contribui la regîndirea „frumuseţii“. Despre asta, în anul care vine…

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Factură de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, după accesarea unui link necunoscut
Este păţania unei familii din Sighetu Marmaţiei, după ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au început să curgă, ajungând la câte 500, zilnic. Factura uriaşă de peste 70.000 de lei va trebui achitată de către titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise în judecată. Victima, care era soţul uneia, le  „agasa“ pentru că voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.