Dileme de altădată: poate o femeie "cultă" să iubească?

Publicat în Dilema Veche nr. 469 din 7 - 13 februarie 2013
Odă dulceţurilor  jpeg

Emanciparea femeii a fost un drum greu şi, mai ales, cu multe, multe avataruri. Uneori, şi chiar deseori, femeile au fost cele care au aşezat capcane peste capcane în drumul spre independenţă. Anchetele de la Moda Nouă iau în discuţie şi această problemă a emancipării femeii, îmbrăcînd-o în haina iubirii. Temerea de femeile educate şi independente este cît se poate de naturală. O spun femeile, o arborează bărbaţii atunci cînd propun ca subiect de anchetă următoarea întrebare: „Care femee va face pe soţul său fericit: aceea care are o cultură intelectuală mare, dar nu cunoaşte menagiul, sau invers?“ Cine iubeşte mai bine? Cine iubeşte mai mult? Cine ştie şi cine poate să rămînă ataşată de jugul conjugal? Ce mulţumeşte un bărbat: un şorţ impecabil sau o vorbă de duh? Ce contribuie la fericirea conjugală: stomacul îndestulat sau o conversaţie interesantă?

Or, dacă se pune această întrebare, aruncîndu-le pe lectriţe în dileme existenţiale, sîcîitorul redactor nu prea ne spune ce înţelege printr-o „cultură intelectuală mare“, din partea unei femei. Sîntem în luna ianuarie a anului 1904 şi, în lumea dominantă a bărbaţilor, nu prea este loc pentru femeile deştepte; aşa că ceea ce li s-ar fi permis femeilor, în materie de educaţie, trebuie să fie un ceva destul de subţire. Dar chiar şi aşa, teama de deşteptăciunea feminină cam produce fiori reci. „Prefer femeea menajeră. Cultura e pentru bărbaţi“, declară cu tărie un oarecare domn Hod din Ploieşti. Este secondat de aproape de un alt domn – Tulumbă – care scrie acelaşi lucru: „Prefer o femee care cunoaşte bine menagiul... Studiile mai dezvoltate sînt pentru sexul tare.“ De cealaltă parte, femeile încearcă să facă un pas spre propria lor emancipare, punînd împreună educaţia şi menajul. Concesia dorită nu este una foarte mare, ar fi fost bine ca soţia să aibă „puţină cultură“. La urma urmei, doar fericirea bărbatului contează, căci de ea se leagă multe altele, cum ar fi liniştea, siguranţa şi securitatea economică, şi chiar fericirea femeii: „Mai curînd o femee care va avea o cultură simplă şi va cunoaşte menagiul va putea face pe soţul său fericit, decît aceea care va avea o cultură intelectuală mare şi nu va cunoaşte menagiul“, scrie o domnişoară, sub semnătura „Floricelele de pe malul Jijiei“. Bineînţeles că există, chiar şi aici, păreri extreme ale femeilor, care pun accentul îngroşat pe talentele practice. Cultă sau incultă, femeia – soţie şi mamă – trebuie să fie mai întîi de toate gospodină. Doar o bună gospodină poate aduce fericirea unui bărbat, scrie Floarea Magică de la Buzău. Pentru ca doamna locotenent Elena Petrovici din Fălticeni (cu care ne-am mai întîlnit prin paginile acestei reviste) să considere un pericol cultura femeilor. Răspunsul este fabulos, şi dictat, probabil, de domnul locotenet: „Prefer femeea menajeră, căci ea este harpa suferinţelor casnice... Cea cultă care nu cunoaşte menagiul, va fi veşnic dornică de un lux răsfăţat, şi, zîmbindă de graţiile culte, va fi santinela ferestrei, spre a prinde în vrajă veri un curtenitor – pe cînd la bucătărie vasele vor da în foc.“

Din această dilemă, femeile noastre sînt scoase tot de bărbaţi, de multe ori mult mai îngăduitori, în teorie, cu locurile femeilor prin societatea masculină. Şi din străfundul istoriei, un oarecare „strămoş al lui Mihai vodă din Craiova“ declară răspicat: „O femeie care nu ştie decît ale menagiului nu va reuşi cît lumea, să facă fericit pe sărmanul soţ – zic sărmanul, căci este într-adevăr de compătimit. Poate sînt unele naturi că se mulţumesc cu aşa femei, dar eu unul, n-aş putea să fiu fericit cu o astfel de femee, care nu ştie să-ţi spue decît cum i-a reuşit cutare prăjitură, că a observat că e mai bine cînd pui kgr. de zahăr, sau cînd untul este topit sau nu etc.“ Chiar aşa, halal de un asemenea bărbat care trebuie să asculte în toate serile reţete insipide de lucruri foarte comestibile şi plăcute. Dar n-ar fi oare vai şi de cel care, îndrăgostit de un cap deştept, ar înghiţi cînd o „friptură prea crudă“ sau chiar „semi-carbonizată“, cînd o „mîncare afumată“, cînd o „zeamă prea lungă“?

În lumea începutului de secol XX, femeile trebuie să fie mai întîi de toate bune gospodine. Se pot instrui, dar pe timpul lor şi fără a ieşi din atribuţiile menajului. Cît despre fericirea femeii... drumul trece prin fericirea masculină...

În societatea românească de astăzi nu s-a depăşit prea mult această dilemă. Răspunsurile, oricît de mult ne-am preface – şi oricît de liberali s-ar da unii bărbaţi şi de independente unele femei –, se învîrt cam tot prin jurul mentalităţilor din iarna anului 1904: femeia să fie de toate şi să facă bine „să-l facă fericit pe bietul dumnealui“.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2012 i-a apărut la Humanitas cartea În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Capitală: femeie închisă în portbagajul unei mașini incendiate. Cum a fost salvată de polițiști și de operatorii 112 VIDEO
Un caz șocant de sechestrare a fost înregistrat luni dimineață în Capitală. O femeie a fost salvată de polițiști din portbagajul unei mașini incendiate.
image
Experiența nefericită trăită de o turistă într-un hotel de 4 stele din Sinaia. „Și un WC public arăta mai bine decât camera”
O româncă s-a plâns de condițiile oferite de un hotel de 4 stele din Sinaia. Femeia susține că a stat într-o cameră care merita cel mult două stele și a postat pe internet fotografii care vin în sprijinul afirmațiilor sale
image
Există legătură între cutremurul din Turcia și cele cinci seisme din România? Ce spun experții
După cutremurul devastator din Turcia, în această dimineață, au avut loc mai multe cutremure și în România. Seismologul Gheorghe Mărmureanu e explicat dacă acestea au legătură.

HIstoria.ro

image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.
image
Apropierea Ungariei revizioniste de Germania nazistă
Propaganda revizionistă maghiară, extrem de activă și de agresivă, a prins în străinătate și pe fondul lipsei de reacție a României.