Despre muzică și cercetare

Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Despre Descîntece jpeg

Pe la noi, muzica n-a fost şi nici nu este încă un domeniu serios de cercetare sau măcar de formare. Prin şcoala generală, orele de muzică sînt ore de chiul, cel puţin aşa era pe vremea mea cînd profesorul, care preda muzică, desen şi sport, se arăta favorabil fotbalului. De altminteri, suplinitor fiind, n-avea noţiuni nici despre muzică, nici despre desen; nu spun că n-am „apreciat“ chiulul… atunci, ci doar că am pierdut enorm, recuperînd după „ureche“ şi alandala. Şi de acolo cam începe totul… şi a te gîndi că cineva s-ar apuca să studieze muzica ca pe orice domeniu de cercetare ţi s-ar părea… un pic „extravagant“… Nu mică îmi fu mirarea să descopăr că astfel de visători există… Nicolae Gheorghiţă este unul dintre ei. Conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Nicolae Gheorghiţă se implică, cu erudiţie, în această muncă titanică de scrierea unei istorii a muzicii la noi. Prima parte a acestei cercetări este dedicată începuturilor influenţei bizantine şi a muzicii bisericeşti (Byzantine Chant between Constantinopole and The Danubian Principalities: Studies in Byzantine Musicology, Sophia: Bucharest, 2010).  

Aflăm astfel că vodă Brâncoveanu este primul care acordă  importanţă studierii muzicii, disciplină legată încă de Biserică şi de practica religioasă. Filotei, fiul agăi Jipa şi prim cîntăreţ în biserica metropolitană, redactează primul manuscris de muzică românească, dedicat, bineînţeles lui vodă Brâncoveanu. Se ştie că pe atunci „spectacolul“ liturghiei era regizat cu ajutorul a două coruri: în stînga altarului se afla corul care intona psalmii în limba greacă, iar în dreapta se afla un alt cor care intona, de astă dată, psalmii în limba română. Şi asta oglindeşte importanta influenţă a culturii greceşti asupra Ţărilor române, căci corul grecesc a înlocuit corul de limbă slavă.  Or, această influenţă avea să atingă apogeul cu secolul al XVIII-lea şi pe vremea fanarioţilor.  

Găsindu-şi refugiul şi liniştea la Iaşi sau la Bucureşti, mulţi greci îşi vor urma „destinul“ muzical în preajma domnilor fanarioţi sau pe lîngă şcolile bisericeşti de „muzichie“. Unul dintre ei este Dionisie Fotino, cunoscut mai ales pentru a sa Istorie a Daciei, dar care s-a preocupat, mai întîi de toate, de muzica bizantină, lăsînd o importantă operă în acest domeniu. Sau Nichifor Kantuniaris, prieten al mitropolitului moldav, Veniamin Costachi, compozitor a numeroase cîntece liturgice, dedicate mitropolitului, domnului, boierilor influenţi. Lucrurile par să meargă mai bine după înfiinţarea noii şcoli de muzică de pe lîngă biserica Sfîntul Nicolae din mahalaua Şelari (16 iunie 1817). Printre fondatori şi profesori: Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Teodorachis Castrino. Şcoala se află sub epitropia episcopului de Argeş, Iosif, boierului Ioan Hagi Moscu şi a unui oarecare Dumitrache Polizache, ca şi sub patronajul Patriarhiei de Constantinopol. Vremurile tulburi vor face ca şcoala să fie închisă de mai multe ori, căci pe vremea lui Tudor, de pildă, cui i-ar mai fi păsat de muzica bizantină?! Uliţele Capitalei răsunau de „cîntece olteneşti“, aducîndu-l la disperare pe dascălul Ioan Dobrescu de la biserica Batiştei: „îţi venea să nebuneşti de cîntece olteneşti, de trăsnete de pistoale. Toţi nebuni de vin“, avea să mărturisească cu patimă.  

Cea de-a doua parte a cercetării este dedicată muzicii laice şi influenţelor bizantine şi otomane asupra ei. Ca şi călătorii străini, prin intermediul cărora şi eu mi-am cules informaţia, nu ştiam să fac prea clar diferenţa între muzica de curte şi muzica militară, vorbind doar de meterhanea. Dar iată că Nicolae Gheorghiţă ne lămureşte vorbind de meterhanea ca muzică de curte şi de tabl-khlane ca muzică militară, cîntată de ieniceri. Mai aflăm apoi că un moldovean talentat în arta viorii, Miron, i-a cîntat Sultanului Selim III (1761-1808), compunînd şi contribuind la dezvoltarea unui stil „ala Turca“. Epoca fanariotă dezvoltă un stil de muzică propriu, ceea ce avea să fie cunoscut drept „de inimă albastră“, cîntat de lăutari şi ascultat de la vlădică la opincă. Acest stil de muzică pătrunde atît de adînc în gusturile publicului că nimic nu-l poate înlătura, nici vremea modernizării, cu valsurile, polcile, mazurcile ei. Şi nu puţine sînt mărturiile de prin anii 1840, cînd după „eleganţa“ unui bal pe note de vals, totul sfîrşeşte într-o agapă valahă unde taraful lui Ochi-Alb cîntă de-şi rup cucoanele condurii cei noi de Paris, şi boierii oftează de mama focului la fiecare vers.  

Cercetarea lui Nicolae Gheorghiţă este una importantă într-o societate normală şi excepţională într-o  societate ca a noastră. Sper ca versiunea engleză a cărţii să primească şi una în limba română, astfel încît mult mai mulţi să se împărtăşească din această frumoasă poveste a muzicii.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic