Despre Descîntece

Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Despre Descîntece jpeg

Pe vremea copilăriei mele, baba Dumitra ocupa un loc central în economia satului: putea vindeca bolile uşoare cu un descîntec. Durerile de cap, durerile de măsele, indispoziţiile şi alte mici ipohondrii îşi găseau leacul într-un pahar cu apă, cîţiva tăciuni stinşi şi vorbe magice rostite în semiîntuneric şi înaintea icoanelor. Greu de spus ce va fi intonat baba Dumitra, ştiu doar că multe dintre indispoziţiile adolescenţei mele şi-au găsit leacul în acea apă „sfîntă“. Descîntecul i-a preocupat pe folclorişti şi etnografi, dar destul de puţin pe istorici, şi mai puţin pe lingvişti. Mă gîndesc aici la ultimii 20 de ani de cercetare, cînd istoriografia românească s-a îndreptat spre teme atît de diverse. Dar credinţele populare şi practicile magice au trecut un pic pe lîngă noua generaţie de cercetători, aplecată şi grăbită să cerceteze un trecut recent care cere prea puţine abilităţi lingvistice şi prea multă, mult prea multă, eseistică. Chirilica şi lucrul cu dicţionarele par să fie un inconvenient greu de acceptat pentru toţi cei care vor să devină „celebri“ peste noapte, redactînd pagini fără a scrie cărţi.  Emanuela Timotin oferă un instrument de lucru esenţial pentru toţi cei care se vor gîndi să se îndrepte spre o epocă mai puţin „accesibilă“ din punct de vedere lingvistic. Cartea Descîntecele manuscrise româneşti (secolele al XVII-lea – al XIX-lea), apărută la Editura Academiei Române, 2010,  analizează cu acribie „textele curative, menite să îndepărteze o influenţă nefastă“. Autoarea precizează că arhivele „ascund“ multe alte texte, conţinînd descîntece cu privire la „găsirea comorilor“, a „obiectelor pierdute“, la „prinderea evadaţilor“, la „trezirea dragostei persoanei iubite“. Iată aşadar teme şi arhive care ar putea să elucideze multe dintre raţiunile gesturilor noastre de astăzi.  

Amestecate printre rugăciuni, reţete şi amulete, descîntecele au populat manuscrisele şi implicit trebuinţele oamenilor în secolele trecute. Filolog de formaţie, Emanuela Timotin s-a aplecat asupra acestora din perspectiva lingvistică, dar încercînd şi o abordare antropologică ori de cîte ori a fost nevoie. Astfel, descîntecele sînt puse în legătură cu tradiţia lor orală şi cu echivalentele lor din alte civilizaţii. Expresie a fricilor care ne domină, descîntecele aveau, au, încă, menirea de a îmblînzi întrucîtva natura atît de „răzbunătoare“. De pildă, grindina nu este decît efectul diavolului ce tulbură apele şi „sfărîmă“ viile, holdele şi „ţarinele noastre“. Or, acest diavol ar putea fi îmblînzit sau măcar „izolat“ printr-un descîntec: „Oprescu-te, diavole, cu cel Dumnezău viu şi adevărat, ce-au rodit ceriul şi pămîntul şi preacinstită Maica Născătoare Domnului, Maria, giurata lui Iosif...“ Multe dintre acestea, prin „creştinarea“ lor, vor intra în practica religioasă. Chiar mai sus, se poate observa că fidelul, creştinul, îşi asociază, ca ajutor în combaterea răului, divinitatea. Pasul următor, integrarea într-o „molitvă de ploaie înfricoşată“. De altminteri, autoarea precizează că distincţia dintre descîntece şi rugăciuni este foarte greu de realizat din cauza faptului că „în tradiţia manuscrisă, uneori acestea sînt extrem de asemănătoare“. Apare astfel „rugă cîndu doare capul“ care se află la graniţa dintre descîntec şi rugăciune. Şi pentru că durerile de cap sînt mai prezente decît oricînd, vă ofer un fragment, că cine ştie, poate că vă veţi găsi leacul: „Doamne, Isuse Hristoase, vino acmu şi te atinge de şerbul lui Dumnezeu... să se scoale să-ţi slujească svenţieei tale cu tot darul şi acmu şi pururi şi întru veacii veacilor adevăr“.  

Naşterea, cu întreg universul de interdicţii, frici, spaime, păcate presupuse, aduce şi produce practici spectaculoase în care descîntecul ocupă un rol principal. Şi ce îşi doreşte orice femeie: o naştere uşoară. Iată soluţia: „Cînd nu poate muierea să facă copilul scrie pe hîrtie aşa: «Uşile ceriului s-au deschis, şi tu cocoane, ieşi că te chiiamă Dumnezeu.» Şi să ţii hîrtiia în spatele ei“.   

Şi sînt apoi farmece ce ar trebui desfăcute, vrăji ce ar trebui anulate, meşteşuguri ce ar trebui oprite. Pentru fiecare există un leac: „carte di disfăcut orici fapt ar fi de făcut“ sau „desfacire faptului celui ce ţ-au făcut, să fie la dînsul“ şi „să mături casa de trei ori şi să gîndeşti: «nu mătur casa di pai, di gunoai, şi o mătur de fapt, di dat, di căscare, di strigare, di toate urîciunile, di toate bolîciunile».  Şi după ce-i strînge gunoiul la uşă să pui trei cărbuni aprinşi în gunoiul într-un sac şi sacul să fii spartu la fundu şi să le duci la pîrîu şi să zîci: Cine mi-au dat c-o mînă, eu îi dau cu doî“. În carte veţi găsi de toate, de boli şi iubiri, de ploi şi furi, de făcut şi desfăcut. Nu-mi rămîne decît să-i mulţumesc Emanuelei Timotin pentru carte şi să-i doresc să aibă răbdarea, motivaţia, perseverenţa necesare pentru a duce la bun sfîrşit această anchetă atît de vastă, dar atît de necesară.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.