Bătaia-i ruptă din rai?

Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
Bătaia i ruptă din rai?  jpeg

A început să strige: „Scoală fă, că acu’ dă soarele şi voi tot în pat“. Femeia protestă cu sfială: „Mai încet, Tudorică, că trezeşti copiii şi-i noapte“. Nici n-aşteptă să-şi termine vorba şi se repezi în ea. O lovi cu pumnii şi picioarele la nimereală. Sub lovituri, femeia icni de durere, astupîndu-şi gura ca nu cumva să ţipe şi să-şi trezească cei patru plozi. Dar suferinţa ei nu prea avu mare efect, căci furia bărbatului abia se dezlănţui: îşi înfăşură mîna dreaptă în jurul părului ei şi o tîrî prin casă; ieşiră în curte şi aici durerea se lăsă doborîtă de ţipete. Treziţi din somn, copilaşii rotesc în jurul scenei şi imploră: „Las-o tată că n-a făcut nimic“. Dar tatăl nu se lăsă impresionat de lacrimile şi tărăboiul din jur, ci se întoarse la ei, apostrofîndu-i: „Putorile dracu, vă joc în picioare. Vreţi să mîncaţi, da’ unu’ nu sare la treabă“. Şi jap îi dădu o palmă peste cap celui mai mic şi-un picior în cur fetiţei, care se agăţase de mamă-sa. „În grădină cu voi“, porunci. Ştiind ce-i aşteaptă, copiii plecară aşa desculţi şi în maiouri, la plivit ceva în grădina de legume. Se aşezară pe straturi şi, la lumina lunii, se chinuiau să smulgă buruienile dintre roşii şi ardei. Din cînd în cînd razele lunii le mîngîiau feţele terifiate şi pline de lacrimi şi muci, atente la zgomotele din uliţă, acolo unde se mutase bătaia.

Bărbatul luă un bici din cui, fără să lase părul femeii din mînă. Se smuci săracă şi-ncercă să fugă, dar fiecare smucitură era însoţită de un ghionte în coaste. Şi aşa, tîrînd-o de păr pe uliţă şi lovind-o cu biciul, Tudorică îşi făcea numărul în fiecare seară. Acu’ pretextul bătăii fu legat de straturile din grădină neîngrijite peste zi, aşa cum lăsase el poruncă; în altă zi, se enervă că ciorba fu prea fierbinte şi proasta de Lila se hlizea la el, în loc să-l avertizeze; odată îi sări iarăşi muştarul, atunci cînd toţi crezură că ziua se termină cu bine şi scăpară. Dar, vai… Se aşeză Tudorică să doarmă, chiar le vorbi frumos şi le promise că le va cumpăra bomboane. Răsuflară uşuraţi şi se puseră în pat, mulţumindu-i lui Dumnezeu că poate, poate se îndreptă. Cinci minute dură, că Tudorică sări din pat ca ars şi tăbărî pe Lila cu palmele şi pumnii. Nici măcar nu băuse în ziua aia, aşa că femeia, obişnuită şi totuşi mirată, aşteptă reproşul. Perna şi nasturii îi zgîriau faţa şi ea, femeie tută, trebuia să ştie că nu suportă nasturi la pernă, ci să le fi făcut altfel, mai moi, mai pentru capul lui… Copiii nu scăpau nici ei de astfel de scene, lenea fiind cel mai mare reproş. Chiar dacă trebăluiau toată ziua prin curte şi grădină, tatăl avea tot timpul impresia că-i „hrăneşte degeaba, ca pe nişte putori“. Beat sau treaz, biciul se abătea deseori asupra lor. Sătenii se obişnuiseră deja cu astfel de scene diurne şi nocturne, îşi spuneau doar „iarăşi a ieşit Tudorică la uliţă“. Nici măcar nu mai aprindeau luminile, nici nu se mai dădeau jos din pat. Nici cîinii satului nu-i mai lătrau pe Tudorică şi pe Lila lui. Devenise obişnuinţă.

Aţi crede că scena de mai sus e una desprinsă din sursele mele judiciare şi că, pentru acele vremuri, violenţa domestică era o stare de normalitate. Dar nu este aşa. Este una din scenele care mi-a marcat copilăria. Tudorică încă trăieşte bine mersi, singur cuc; între timp, Lila a murit, iar plozii rătăciţi prin lume, de cum au făcut aripi, au îngroşat rîndul delincvenţilor. Atunci cînd n-au mai avut unde să se aducă, au venit acasă, cu dor, cu speranţe, că poate totuşi puţină căldură sufletească se va găsi şi pentru ei. De fiecare dată, însă, tatăl i-a alungat cu aceleaşi vorbe: „el n-are nevoie de putori la uşă“.

Prinsă în tot felul de crize, societatea noastră priveşte cu indiferenţă şi obişnuinţă toate aceste scene de violenţă domestică. Presa le vînează în căutare de senzaţional, ONG-urile le caută pentru a le inventaria în căutarea de fonduri, iar pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale te întîmpină rapoarte pline ochi cu aceeaşi limbă de lemn şi din care nu înţelegi nimic. Între timp, copiii, hăituiţi cu palme şi pumni, se ascund în ceea ce au fost învăţaţi să facă, căci în sufletele lor n-a fost niciodată loc pentru o vorbă bună. Că buna educaţie ar constitui o soluţie pentru îmblînzirea agresivităţii nu mai interesează demult pe nimeni. Ar rămîne mănăstirea, cu posturi şi penitenţe, acolo unde odinioară „vrăjmaşii“ îşi plîngeau păcatele. Poate n-ar fi rău ca Biserica să reia (şi să suporte moral şi financiar) această soluţie, că doar aici s-a născut şi întreţinut sintagma „bătaia-i ruptă din rai“. 

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Imagine din filmul Film Is a Girl & a Gun, în regia lui Gustav Deutsch.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut într-o lume în care ceea ce astăzi considerăm nevoi de bază erau, pe la sfîrșit de ani ’70 și început de ani ’80, privite drept suprastructuri. Răsfățuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea și bagheta mi s-au părut două lucruri indispensabile în Franța.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul Șarikov
Nu este vorba doar despre o lipsă de educație, ci și despre voluptatea unei agresivități manifestate zi de zi, pe rețelele de socializare, care au devenit nu doar un spațiu bun pentru defularea nervilor, ci gazdă generoasă acestei forme josnice de violență.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumină asupra imediatului
Pentru Putin şi adepţii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatanţi, sînt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poliția din Cehia este în căutarea unui hoț care are obiceiul să intre prin case, fără a se sinchisi de prezența locatarilor. Se spune că se uită la aceștia în timp ce dorm.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.