Ghiveci Bagdad
Începînd cu anii ’60, colaborarea Iugoslaviei cu Irakul a căpătat tot mai multă amploare. Inginerii iugoslavi au pus pe picioare industria irakiană de armament şi au coordonat, în anii ’70, numeroase proiecte de construcţii civile şi strategice, mai ales adăposturi subterane antiatomice şi aeroporturi. Numai pentru proiectul cu numele de cod „202B“ (construcţia a trei aeroporturi), Irak a plătit Belgradului suma de 2,1 miliarde USD. Saddam Hussein îl răsfăţa pe Tito de cîte ori avea ocazia, găzduindu-l în cele mai luxoase reşedinţe.
În februarie 1979, cu prilejul unui tur de forţă prin Orientul Mijlociu, Tito a locuit într-unul dintre cele mai somptuoase palate din Bagdad. La cina festivă au mai participat Branko Mikuli´c, Stane Dolanc şi Berislav Badurina – foşti partizani şi oameni de încredere ai preşedintelui iugoslav. Din meniu au făcut parte şapte mezza irakiene, ca antreu, peşte din Tigru copt cu orez şi ceapă, ghiveci Bagdad, file de vită Şeherazada, o garnitură de conopidă fiartă cu lămîie, şi curmale însiropate, la desert.
Ghiveciul Bagdad se face după cum urmează: se tranşează 1 kg de pulpă de oaie în bucăţi potrivite, se taie 500 gr de ceapă în rondele, şi 1 kg de ţelină şi păstîrnac, în cubuleţe cu latura de 1-2 cm. Carnea şi legumele se pun la fiert, împreună cu o frunză de dafin şi cîteva boabe de piper, într-o oală de pămînt, la foc domol. După o jumătate de oră, se adaugă 250 gr de orez, 100 gr de curmale fără sîmburi şi se completează, dacă e nevoie, cu zeamă de supă de legume. Se pune totul la cuptor pentru 20 de minute.
1979 a fost, pentru Tito, anul ultimelor călătorii. Pe 21 noiembrie vizitează, pentru ultima oară, România. În primăvara anului următor, moare.