Fuga, urgența, deadline-ul

Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Invizibilii jpeg

Am ceva urgent de făcut. O greutate trapezoidală, ca acelea clasice din desene animate, îmi atîrnă deasupra capului. Un deadline. Afară e sîmbătă, pe mine mă agită angoasa lucrului nefăcut ca într-o luni. Descopăr că am nevoie fizic de o carte, Google nu mai poate face nimic pentru mine, și mă apuc s-o caut în bibliotecă.

E vraiște-vraiște, în viața mea, ca în biblioteca asta. Uite cîte cărți noi s-au adunat și n-am apucat să le citesc. Peste rîndurile de cărți am îngrămădit agende vechi pe care nu le deschid de teama penibilului, facturi, un plic cu fotografii vechi pentru vreo legitimație. Stau acolo în 6-8 exemplare, fața mea repetată identic, o creație ratată a lui Warhol. Am părul lung acolo, e strîns la spate și din conciul care nu se vede au scăpat fire, mă uit fix și crispat la aparatul de fotografiat, arăt ca o nebună. Una tînără, cu șanse.

Mai găsesc o cutie plată, rotundă, îmbrăcată într-o pînză de un albastru decolorat, tivită frumos la margini cu șnururi aurii ca decorațiile unui dictator sud-american. Pe capac – o coroană aurie, pe interiorul capacului: „Furnizorii Curtei regale. Bonboneria Palatului. Ciocolată, cacao, bonboane. Regina Maria“. În cutie, monezi strînse de prin toată lumea, ace de siguranță și un scotch mic. Căzut în spatele unui șir de cărți e jurnalul lui Jeni Acterian. Pfaaa, cît citea fata asta! McEwan, McEwan, McEwan, Franzen, Franzen, Franzen, Franzen, o speranță de oarecare ordine, pînă cînd dau de un Auster sprijinit bărbătește, piept în piept, de un Paler pe care-l trecusem din mînă în mînă prin facultate. Rîd, biblioteca mea are simțul umorului. Răsfoiesc Palerul veștejit – Viața pe un peron – și dau acolo de altă fotografie. Eu, în liceu, cu încă vreo patru fete. Stăm atîrnate de gardul din fier forjat al școlii. Sînt prima din șir, am sarafanul negru pus peste o pereche de blugi, mai am un soi de trenci ciclam, îl țin minte și acum, părul lung e de data asta desfăcut și vraiște-vraiște. În spate, prietena mea cea mai bună, restul fetelor îmi trezesc doar amintiri vagi acum. Chiulim, e clar, se vede după veselia vinovată de pe fețe. Bag mîna în foc că fumaserăm sau ne pregăteam să.

Mai sus, un soi de dosar vechi cu coperțile din piele stă burdușit într-un loc intangibil. Mă uit la el tînjind ca un alpinist după un vîrf frumos, încoronat cu zăpada ca zahărul pudră. Numai că și eu, și vîrful de munte sîntem într-un glob de sticlă, din acelea pe care le agiți și ninge. Nu-s furtuni violente acolo. Iau un scaun, iau dosarul. Acte vechi de familie contopită, antebelic, interbelic, o listă scrisă de mînă cu lucruri vîndute unei anume Rașela Stancovici în 29 august 1945. Două plafoniere, un covor românesc mare, un covor românesc mic, ștergare brodate, acuarelă semnată indescifrabil, comodă de nuc hol, și așa mai departe. Citesc, e o viață întreagă acolo, o gospodărie, de la perii de lemn pînă la pahare de cristal, din cele din care se bea ceaiul, închingate pînă la jumate în brîuri din argint. O autobiografie semnată în ’56 plină de minciuni asumate. Persoana care o semnează se dă proletară, căsătorită cinstit cu un bărbat care a fost luat la zăpadă în ’39 și apoi n-a mai ajuns niciodată acasă, a lucrat cu acul la Casa de Mode. O fi, eu o știu din poze, toată îmblănată, cu părul făcut frumos la placă în valuri blonde, la braț cu un ofițer arătos, colonelul Gică Cutzarida, căsătorit apoi cu una Smaranda.

Visul meu e fărîmat. Găsesc cartea de care am nevoie. Închid deocamdată dosarul, voi reveni, promit, iau cartea și mă retrag pe canapea. Deschid laptop-ul. Pe pagina albă clipește amenințător cursorul vertical. Intru puțin, numai puțin pe Facebook, un articol din The Guardian mă trimite să citesc despre pictorița barocă Artemisia Gentileschi, care mă trimite să citesc în altă cheie despre Caravaggio. Aaah, uitasem zbaterea de acolo, uitasem penumbrele și freamătul. Ce golan a fost și Caravaggio ăsta, un bătăuș. Fără Caravaggio n-ar fi existat nici cumintele Vermeer. Chiar. Mă afund în interioare olandeze, cu podele în alb și negru, lăptărese turnînd lapte, brocarturi grele pe mese de lemn.

Deadline-ul? Dă-l încolo. Mîine di­mi­neață. 

Selma Iusuf este jurnalistă, re­dac­tor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Vladimir Putin la petrecerea din Piața Roșie din Moscova dupa anexarea regiunilor din Ukraina FOTO EPA EFE (3) jpg
Rusia poate scăpa de destrămare numai dacă îl va înlătura pe Putin de la conducere, susține șeful GUR
Rusia încă mai poate ieși din război fără a se destrăma. Pentru asta, Vladimir Putin trebuie să fie înlăturat de la conducere, crede directorul Serviciului de Informații Militare al Ucrainei
Relaţia dintre Rusia şi Germania FOTO SHUTTERSTOCK
Germania „este în război” cu Vladimir Putin, consideră ministrul german al Sănătății
Ministrul sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa ''este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina.
George Simion protest AUR Piața Victoriei FOTO Inquam Photos Octav Ganea (2) jpg
Șapte sancțiuni la protestul AUR din București: amenzi de peste 30.000 de lei. Un bărbat, prins cu două arme albe
Jandarmeria Capitalei a aplicat șapte sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 32.000 de lei, în urma protestului AURcare a avut loc duminică în Bucureşti. Un bărbat a fost prins cu două arme albe.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.