Facultăţile de medicină şi noul sistem

Marius UNGUREANU
Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Facultăţile de medicină şi noul sistem jpeg

Mi-am început şi finalizat studiile în România (atît medicină cît şi management) şi, deşi am cîştigat o bursă Erasmus în timpul facultăţii, am refuzat să plec. Am considerat că plecarea pentru un semestru ar crea o discontinuitate prea mare în activităţile în care eram implicat ca student medicinist. Am avut, totuşi, posibilitatea să observ cîte ceva din ceea ce este afară, cu ocazia unor conferinţe şi congrese la care am participat sau a stagiilor de practică de vară, precum şi datorită interacţiunii cu studenţi din străinătate. Aşadar, cu limitările de rigoare, cred că, în ansamblu, un student care îşi doreşte să studieze serios are mai multe şanse de a-şi îndeplini visul într-un sistem educaţional din Vest. Comparativ cu un student medicinist din România, unul din Vest are mai multe şanse să beneficieze de dotări materiale corespunzătoare, motivaţie extrinsecă la un nivel acceptabil, pregătire practică şi responsabilizare încă din timpul facultăţii şi şansa de a putea răzbi prin eforturi proprii, altele decît cele care ţin de a fenta sistemul sau de a beneficia de pe urma relaţiilor şi a cunoştinţelor. Bineînţeles că şi sistemul academic medical românesc poate oferi posibilitatea de a fi pregătit la un nivel comparabil cu al unui absolvent dintr-o universitate occidentală prestigioasă – însă cu eforturi considerabil mai mari din partea studentului român şi cu un bagaj de frustrări acumulate demne de luat în seamă la sfîrşitul celor (sau primilor) şase ani de studii. 

Facultăţile de Medicină (în special cele din România) nu au înţeles foarte bine la ce se referă procesul Bologna. Probabil că această neînţelegere este sursa unei oarecare aversiuni faţă de prevederile convenite la Bologna sau adăugate la celelalte întîlniri care au avut loc din doi în doi ani. Pe de o parte, pentru marea masă a studenţilor medicinişti, Bologna înseamnă credite transferabile, aşadar posibilitatea de a continua medicina, chiar dacă au examene restante de la un an la următorul (dacă este să privim partea „roz“ a problemei – „roz“ din punctul de vedere al studentului) sau, un aspect mai de actualitate – şi mai puţin „roz“, redistribuirea locurilor bugetate şi cu taxă la sfîrşitul fiecărui an academic, în concordanţă cu performanţele academice ale fiecărui student. Pe de altă parte, pentru cadrele didactice, Bologna se reduce la ideea structurării studiilor în trei cicluri (licenţă, masterat, doctorat), aspect care dă serioase bătăi de cap în cazul studiilor medicale. Din punctul meu de vedere, există lucruri mai importante pe „agenda“ Bologna, decît cele care ţin de forme sau de împărţiri. Un capitol extrem de important, şi deseori neglijat, este reprezentat de asigurarea calităţii. 

E adevărat că în universităţile de medicină există comisii de asigurare a calităţii, însă de multe ori acestea sînt simple structuri fără activitate (în afara momentului premergător evaluărilor ARACIS) sau fără propuneri concrete de a evalua sau îmbunătăţi calitatea. În mod oarecum paradoxal (sau nu), mediul academic medical este unul care manifestă un grad puternic de rezistenţă la schimbare. Atîta vreme cît acest impediment va persista, nu vom putea vedea prea multe rezultate favorabile. Ceea ce am observat în decursul anilor de studenţie, fiind implicat în activitatea de reprezentare a studenţilor, a fost că deseori reprezentanţii studenţilor sînt mai interesaţi de problematica asigurării, evaluării şi îmbunătăţirii calităţii, decît sînt unii reprezentanţi ai universităţilor. Anual, organizaţii studenţeşti precum IFMSA (International Federation of Medical Students’ Association) sau EMSA (European Medical Students’ Association) au întîlniri în care dezbat asemenea subiecte, emit „policy statements“, care însă mai departe sînt luate prea puţin în serios. Învăţămîntul superior medical românesc (dar şi învăţămîntul superior, în general) nu a învăţat foarte bine ce înseamnă parteneriatul student-cadru didactic, atît la nivelul cursurilor cît şi la nivel decizional, anulînd astfel şansele unei modalităţi de progres. 

În general, nu îmi place să gîndesc în ipoteze pesimiste. Mi se pare că situaţia în care ne aflăm cu toţii în momentul de faţă este una cît se poate de neplăcută, pentru a ne permite viziuni (mai) pesimiste. Sistemul medical, în mod particular, este într-o derivă din care nu va ieşi prea uşor sau, cel puţin, nu va ieşi de la sine. Din ceea ce observ, nici nu există momentan o dorinţă serioasă de a se ieşi. Consider că pentru asta este nevoie, mai întîi, să se identifice corect şi exhaustiv problemele cu care se confruntă sistemul, pentru a putea, mai apoi, să fie propuse soluţii de ieşire din impas. De (prea) mult timp, singura problemă despre care toată lumea vorbeşte este lipsa banilor. Şi totul se opreşte aici. Indubitabil, problema banilor este una serioasă şi pregnantă, însă aproape nimeni nu menţionează lipsa unui management corespunzător – inclusiv managementul calităţii (asigurare, evaluare şi îmbunătăţire) sau al resurselor umane (inclusiv motivarea personalului), alocarea eficientă a resurselor existente, managementul timpului, feedback-ul din partea pacienţilor etc. Aşadar, poate va apărea cineva care va face primii paşi în a remedia cîteva din aceste probleme – şi atunci ne va fi mai bine tuturor. 

Elitele româneşti, încotro? 

Aş spune că sistemul de educaţie din România (mai) poate forma elite. Însă probabilitatea acestui eveniment este în scădere, de la un moment la altul. Formarea de elite este un proces complex, în care sistemul formal de educaţie are un anume rol. Pentru a forma elite, există şi alţi factori care îşi aduc contribuţia, cum ar fi educaţia primită în familie, în societate sau (in)existenţa unor modele influente premergătoare. Ce mă surprinde (şi mă întristează în acelaşi timp) este lipsa unor modele puternice pentru actualii studenţi, ca şi motivaţia extrinsecă de a căuta excelenţa. În decursul studenţiei, într-un studiu efectuat pe un număr mare de studenţi medicinişti, am observat că doar jumătate dintre ei au reuşit să identifice un cadru didactic care să reprezinte un model profesional. Problema se complică dacă la prestanţa profesională adăugăm şi calităţile care fac dintr-un cadru didactic un om cu un statut moral cel puţin acceptabil. Aşadar, problema formării elitelor se rezumă la un cerc vicios, a cărui rezolvare e departe de a fi găsită şi încă şi mai departe de a fi aplicată. Pînă atunci, cred că sistemul actual de educaţie din România formează elite prin excepţie, şi nu prin regulă. 

Marius Ungureanu este licenţiat al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca şi a cîştigat în 2009 premiul II la Gala Premiilor în Educaţie, organizată de Fundaţia „Dinu Patriciu“.

Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi