Societatea necivilă - politizarea ONG-urilor în Macedonia

Meri JORDANOVSKA
Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
Societatea necivilă   politizarea ONG urilor în Macedonia jpeg

Skopje, Belgrad și Praga

├Äntr-o zi de var─â, ├«n iunie trecut, c├«teva sute de protestatari au rupt cordonul de poli╚Ťi╚Öti din jurul sediului ca o cazarm─â, al Prim─âriei centrale din Skopje. ÔÇ×S─â v─â ard─â focul, s├«nte╚Ťi Anticrist!ÔÇť au strigat ei, izbind ├«n pere╚Ťi, sp─ârg├«nd ferestre ╚Öi ├«ngrozindu-i pe oficialii care se aflau ├«n cl─âdire.

Protestatarii fuseser─â mobiliza╚Ťi de un grup de cet─â╚Ťeni, pe care presa l-a numit ÔÇ×organiza╚Ťie nonguvernamental─âÔÇť sau ONG. Furia lor se ├«ndrepta c─âtre oficialii partidului de opozi╚Ťie, care controlau administra╚Ťia local─â, ├«n urma alegerilor din prim─âvara trecut─â. Atacul asupra cl─âdirii p─ârea a fi o interpretare violent─â a unuia dintre rolurile vitale ale ONG-urilor, acela de a sus╚Ťine cererile cet─â╚Ťenilor ├«n fa╚Ťa autorit─â╚Ťilor. Societatea civil─â din Macedonia a devenit scena luptelor politice ale ╚Ť─ârii, ├«n care ONG-urile joac─â un rol principal. Multe dintre organiza╚Ťii promoveaz─â ideologia principalului partid aflat la putere, atac├«ndu-i criticii ╚Öi rivalii. Uneori, oficialii partidului au leg─âturi str├«nse cu ONG-urile, ceea ce pune problema conflictelor de interese ├«ntr-un sector ├«n care ÔÇô chiar dac─â greu de evitat ÔÇô politizarea ar trebui s─â fie ╚Ťinut─â sub control.

La r├«ndul lui, partidul la putere acuz─â ONG-urile finan╚Ťate din bani str─âini ╚Öi sus╚Ťinute de funda╚Ťiile interna╚Ťionale c─â servesc drept paravan pentru opozi╚Ťie. Din 2006, Macedonia este guvernat─â de o coali╚Ťie condus─â de un partid de centru-dreapta, cunoscut sub acronimul VMRO-DPMNE. ├Än exterior, partidul ├«ntre╚Ťine o imagine de sus╚Ťin─âtor al afacerilor, ├«n timp ce, pe plan intern, adopt─â o retoric─â etnico-na╚Ťionalist─â. Criticii acuz─â partidul de tendin╚Ťe autoritariste, aduc├«nd drept argumente declinul presei independente ╚Öi domina╚Ťia cresc├«nd─â a simpatizan╚Ťilor s─âi ├«n comer╚Ť, cultur─â ╚Öi sectorul public. Potrivit acestor critici, domina╚Ťia s-a extins ╚Öi ├«n sfera societ─â╚Ťii civile, odat─â ce ONG-urile ╚Öi asocia╚Ťiile informale sus╚Ťin controversatele programe ale guvernului, cum ar fi reamenajarea costisitoare a spa╚Ťiilor publice din capital─â sau reglement─ârile restrictive referitoare la avort.

ÔÇ×Dup─â contaminarea politicii, a afacerilor, institu╚Ťiilor statului ╚Öi a presei, acum e r├«ndul organiza╚Ťiilor societ─â╚Ťii civileÔÇť, spune Radmila Sekerinska, fost lider al principalului partid aflat ├«n opozi╚Ťie ÔÇô Partidul Social Democrat (SDSM). ╚śi totu╚Öi, este o dovad─â de ipocrizie s─â acuzi guvernul de manipularea societ─â╚Ťii civile ÔÇô spune Ilija Dimovski, purt─âtor de cuv├«nt al VMRO-DPMNE. ÔÇ×Partidele de opozi╚Ťie sus╚Ťin c─â trebuie s─â ascult─âm ├«ntotdeauna cererile cet─â╚ŤenilorÔÇť, afirm─â el. ÔÇ×Dar c├«nd cet─â╚Ťenii protesteaz─â ├«mpotriva opozi╚Ťiei, r─âspund cu astfel de acuza╚Ťii.ÔÇť

ONG-urile s├«nt actori esen╚Ťiali ai societ─â╚Ťii civile, un termen vag, care define╚Öte ├«n sens larg o aren─â public─â de dezbatere ╚Öi ac╚Ťiune, care se situeaz─â ├«n afara statului ╚Öi a pie╚Ťei. Nu exist─â o defini╚Ťie unic─â a ONG-ului, chiar dac─â acest concept este folosit pe scar─â larg─â ├«n dezvoltarea interna╚Ťional─â, adesea sinonim cu ÔÇ×organiza╚Ťie de caritateÔÇť sau ÔÇ×organiza╚Ťie nonprofitÔÇť. De exemplu, Uniunea European─â ╚Öi Na╚Ťiunile Unite sus╚Ťin c─â ONG-urile nu trebuie s─â ├«ntreprind─â nimic ilegal ╚Öi nu trebuie s─â fac─â profit. Mai mult, ele ar trebui s─â fie independente fa╚Ť─â de orice form─â de guvern─âm├«nt, a╚Öa cum le spune ╚Öi numele.

Multe guverne finan╚Ťeaz─â ONG-uri, ├«n ╚Ťar─â ╚Öi ├«n str─âin─âtate. ├Än aceste cazuri, oficialii angaja╚Ťi politic s├«nt exclu╚Öi din organiza╚Ťie pentru a p─âstra statutul nonguvernamental al acesteia. Dar ├«n Macedonia, limita dintre activismul politic ╚Öi cel civic este adesea neclar─â.

Transport gratuit și sandviciuri

C├«teva ONG-uri care sus╚Ťin cauze guvernamentale au leg─âturi vagi cu partidul aflat la putere. Atacul asupra cl─âdirii municipalit─â╚Ťii, din vara trecut─â, a fost provocat de afirma╚Ťia c─â Andrej Zernovski, primarul ales al zonei centrale din Skopje, inten╚Ťiona s─â demoleze o biseric─â ridicat─â par╚Ťial ├«n capital─â. Primarul a negat permanent aceste acuza╚Ťii. Zernovski face parte dintr-o coali╚Ťie care se opune partidului VMRO-DPMNE. La pu╚Ťin timp dup─â alegeri, el a anun╚Ťat o anchet─â a Proiectului ÔÇ×Skopje 2014ÔÇť, un program de multe milioane de euro, prin care spa╚Ťiile publice ale capitalei au fost renovate ├«ntr-un stil pseudobaroc. Acest proiect este unul dintre cele mai cunoscute ╚Öi controversate dintre cele ini╚Ťiate de VMRO-DPMNE, atr─âg├«nd critici pentru costurile ridicate ╚Öi kitsch-ul evident. ├Än cea mai mare parte, lucr─ârile au fost executate ├«n circumscrip╚Ťia lui Zernovski.

Afirma╚Ťia c─â primarul inten╚Ťiona s─â demoleze o biseric─â ridicat─â pe jum─âtate a venit de la Veritas, o asocia╚Ťie necunoscut─â p├«n─â atunci, care a mobilizat sute de suporteri, aparent peste noapte, pentru a protesta ├«n fa╚Ťa cl─âdirii municipalit─â╚Ťii. Veritas nu apare ├«n registrul oficial al ONG-urilor. Suzana Minovska, purt─âtoarea de cuv├«nt a organiza╚Ťiei, a dat interviuri presei ├«n timpul demonstra╚Ťiei, de la fa╚Ťa locului. ├Äntr-o discu╚Ťie ulterioar─â cu BIRN, ea a descris organiza╚Ťia Veritas ca pe ÔÇ×o ini╚Ťiativ─â cet─â╚Ťeneasc─âÔÇť, administrat─â de voluntari. Ea contest─â aspectul politic al protestelor. ÔÇ×Nici m─âcar nu am avut bani pentru asta. Doar o idee ├«n care credeamÔÇť, spune ea. ╚śi totu╚Öi, se pare c─â implica╚Ťiile politice au avut ╚Öi ele un rol. ÔÇ×Am primit un telefon de la sediul partidului de guvern─âm├«ntÔÇť, spune Dragan, 24 de ani, membru al aripii de tineret a partidului VMRO-DPMNE. ÔÇ×Ne-au spus s─â mergem la prim─ârie. Am ├«ntrebat de ce ╚Öi ne-au spus doar c─â toat─â lumea trebuie s─â mearg─âÔÇť, a declarat el pentru BIRN, cu condi╚Ťia s─â nu i se dezv─âluie numele real.

Dragan spune c─â demonstra╚Ťia a fost bine organizat─â ╚Öi c─â protestatarii au avut transport gratuit ╚Öi au primit sandviciuri. Minovska afirm─â c─â nu ╚Ötie cine a pl─âtit sandviciurile. ╚śi nici nu a ╚Ötiut c─â membrii VMRO-DPMNE au fost mobiliza╚Ťi la protest. ÔÇ×Ar trebui s─â ├«ntreba╚Ťi partidul, nu pe mineÔÇť, a declarat ea pentru BIRN. C├«nd a avut loc demonstra╚Ťia, Minovska era c─âs─âtorit─â cu un fost ministru adjunct, dar sus╚Ťine c─â aceast─â rela╚Ťie nu a avut nici o influen╚Ť─â asupra activismului ei.

Veritas este una dintre organiza╚Ťiile neguvernamentale care ├«mp─ârt─â╚Öesc ideologia autorit─â╚Ťilor. ├Äntr-un interviu acordat la o lun─â dup─â atacul prim─âriei, Nikola Gruevski, prim-ministrul macedonean, p─ârea c─â sus╚Ťine motivele care au dus la protest, critic├«nd ├«ns─â folosirea for╚Ťei.  ÔÇ×├Än cazul Veritas, a existat un motiv limpede ╚Öi serios ├«n spatele protestului, chiar dac─â spargerea ferestrelor nu a fost cea mai bun─â mi╚ÖcareÔÇť, a declarat el unui post de radio local.

Dezbatere f─âr─â contraargument

De obicei, grupuri precum Veritas devin cunoscute publicului c├«nd fondatorii lor ajung ├«n pres─â, comb─ât├«nd criticile la adresa politicii autorit─â╚Ťilor. Un ONG pe nume Akord a devenit celebru ├«n 2010, la scurt timp dup─â ce guvernul a f─âcut publice detaliile Proiectului de reconstruc╚Ťie ÔÇ×Skopje 2014ÔÇť. Planul a fost puternic criticat de arhitec╚Ťi ╚Öi conservatori, dar ╚Öi de Uniunea Social Democrat─â din Macedonia, aflat─â ├«n opozi╚Ťie.

Akord s-a implicat invit├«nd presa la ceea ce ar fi trebuit s─â fie o dezbatere a Proiectului ÔÇ×Skopje 2014ÔÇť, organizat─â la un hotel de lux din ora╚Ö. Jurnali╚Ötii care au participat la eveniment au constatat c─â dezbaterea reprezenta un singur punct de vedere. Paneli╚Ötii sus╚Ťineau cu to╚Ťii restaurarea pseudobaroc─â, cu convingerea c─â va produce un adev─ârat miracol pentru imaginea ora╚Öului.

Organiza╚Ťia Akord este ├«nregistrat─â la o adres─â din bulevardul Partizanski Odredi, principala arter─â din Skopje. Sediul ONG-ului este ╚Öi domiciliul Violetei Samardziska, care ├«n 2010 era consilier al Prim─âriei centrale, guvernate la vremea aceea de VMRO-DPMNE. Samardziska spune c─â organiza╚Ťia ei nu mai este activ─â ╚Öi neag─â orice aluzie la vreo leg─âtur─â ├«ntre activitatea ei civic─â ╚Öi cea politic─â. ÔÇ×Nu v─âd nici o leg─âtur─â ├«ntre ONG-ul meu ╚Öi implicarea mea ├«n VMRO-DPMNEÔÇť, a declarat ea pentru BIRN. Ea a refuzat s─â discute despre sursele de finan╚Ťare ale organiza╚Ťiei sale, pe vremea c├«nd aceasta era activ─â. Akord nu are website, iar BIRN nu a g─âsit vreun document public cu privire la donatori.

Dreptul la via╚Ť─â

Revita e un mic ONG din Bitola, ora╚Ö din sud-vestul Macedoniei, a ap─ârut ├«n 2008, c├«nd guvernul acestei ╚Ť─âri a lansat o campanie de descurajare a avortului. Campania, ├«nso╚Ťit─â de materiale publicitare, afirma c─â na╚Öterea este un eveniment divin iar ├«ntreruperea sarcinii echivaleaz─â cu o crim─â. Campania a fost criticat─â de o serie de activi╚Öti ╚Öi asocia╚Ťii, de la sus╚Ťin─âtori ai drepturilor femeilor, p├«n─â la asocia╚Ťii medicale ╚Öi ap─âr─âtori ai drepturilor omului.

Revita a fost singura sus╚Ťin─âtoare a campaniei. Organiza╚Ťia relua critica autorit─â╚Ťilor la adresa femeilor care alegeau avortul. ÔÇ×Omor├«ndu-╚Öi copiii, ├«╚Öi distrug ╚Ťara, familia, na╚Ťiunea ╚Öi viitorulÔÇť, se spunea pe un website. Revita prime╚Öte fonduri de la bugetul pentru societatea civil─â al autorit─â╚Ťilor centrale, ca ╚Öi de la prim─âria controlat─â de VMRO-DPMNE. Blagica Pepovska, fondatoarea organiza╚Ťiei, este ╚Öi membru al acestui partid. ╚śi totu╚Öi ÔÇô sus╚Ťine ea ÔÇô simpatiile ei politice nu au ajutat organiza╚Ťia, care prime╚Öte fonduri ╚Öi de la donatori priva╚Ťi. ÔÇ×Nu s├«nt chiar at├«tea avantaje ╚Ödac─â e╚Öti membru de partid╚ŤÔÇť, spune ea reporterului BIRN. ÔÇ×Am reu╚Öit, cu foarte mult─â munc─â.ÔÇť

├Än aceast─â var─â, guvernul a trecut o lege care oblig─â femeile care vor s─â fac─â avort s─â ob╚Ťin─â acordul Ministerului S─ân─ât─â╚Ťii. Fiind una din pu╚Ťinele voci din afara parlamentului care sus╚Ťinea noile reglement─âri, Pepovska a fost invitat─â s─â-╚Öi exprime opinia ├«n parlament, ├«n timpul dezbaterilor. ÔÇ×Femeia are dreptul s─â-╚Öi aleag─â partenerul ╚Öi s─â decid─â dac─â vrea sau nu o sarcin─âÔÇť, a declarat ea ├«n plen. ÔÇ×Odat─â ce este ├«ns─ârcinat─â, ea nu mai are nici un drept.ÔÇť

Tolerating Criticism

Numero╚Öi angaja╚Ťi ai ONG-urilor cu finan╚Ťare extern─â afirm─â c─â guvernul influen╚Ťeaz─â direct acele grupuri ale societ─â╚Ťii civile care ├«i sus╚Ťin ideologia. ÔÇ×Dac─â prim-ministrul Gruevski nu apare la ╚Ötiri, atunci apar ONG-urile care transmit mesajul luiÔÇť, spune Nikola Naumoski, activist al organiza╚Ťiei Plostad Sloboda, care se opune Proiectului ÔÇ×Skopje 2014ÔÇť.

Organiza╚Ťia lui este finan╚Ťat─â de Funda╚Ťia pentru o Societate Deschis─â, un fond interna╚Ťional ├«nfiin╚Ťat de investitorul George Soros, cu sediul ├«n SUA. Oficiali ai guvernului macedonean ├«l acuz─â deseori pe Soros c─â se amestec─â ├«n treburile ╚Ť─ârii. La r├«ndul s─âu, Naumoski acuz─â guvernul c─â ├«i h─âr╚Ťuie╚Öte pe activi╚Öti ca el, care primesc bani din str─âin─âtate. Pl├«ngerea este sus╚Ťinut─â ╚Öi de colegii lui din sectorul ONG, finan╚Ťat cu bani din str─âin─âtate.

Forumul Interna╚Ťional al Tineretului, un ONG care ofer─â consultan╚Ť─â ├«n aplicarea reformelor din ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, a fost atacat de presa local─â c├«nd a dezv─âluit c─â Soros este unul dintre donatorii s─âi. ÔÇ×Ne confrunt─âm ├«ntotdeauna cu piedici c├«nd ├«ncerc─âm s─â colabor─âm cu guvernulÔÇť, afirm─â ╚Öeful organiza╚Ťiei, Marjan Zabrcanec, care se pl├«nge c─â autorit─â╚Ťile ignor─â cercet─ârile organiza╚Ťiei sale, pe care o acuz─â c─â activeaz─â ├«mpotriva statului.

Toate ONG-urile din Macedonia s├«nt obligate prin lege s─â raporteze public c├«╚Ťi bani primesc, de la cine ╚Öi cum ├«i folosesc. Totu╚Öi, aceast─â transparen╚Ť─â nu este respectat─â de toat─â lumea. Multe organiza╚Ťii mai mici, finan╚Ťate de stat, nu au pagin─â proprie de web ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, nu public─â o list─â cu activit─â╚Ťile lor. Nici institu╚Ťiile de stat care le finan╚Ťeaz─â ÔÇô cum ar fi ministerele, prim─âriile sau o agen╚Ťie guvernamental─â ÔÇô nu ofer─â multe detalii. ÔÇ×S├«nt publicate numai titlurile proiectelorÔÇť, declar─â Malinka Ristova, pre╚Öedintele Institutului de Politic─â European─â, un ONG cu finan╚Ťare din str─âin─âtate, care promoveaz─â dezbateri pe tema ader─ârii la UE. ÔÇ×Nu exist─â rapoarte despre ceea ce s-a f─âcut, a╚Öa c─â nu putem ╚Öti cum au cheltuit banii.ÔÇť

Mul╚Ťi activi╚Öti macedoneni cred c─â solu╚Ťia prin care societatea civil─â ar putea deveni mai transparent─â ╚Öi mai pu╚Ťin politizat─â ar depinde de UE, la care ╚Ťara lor a depus cerere de aderare. Ei caut─â un model ├«n ╚Ť─âri ca Republica Ceh─â, care a ie╚Öit ╚Öi ea din comunism, dar care acum are o societate civil─â mai s─ân─âtoas─â, ├«n parte datorit─â reformelor aplicate pentru a adera la UE. Deosebirea este mare. Lucie Bilderova, de la Centrul Multicultural, un ONG din Praga care lucreaz─â cu minorit─â╚Ťile, afirm─â c─â, deseori, Ministerul ceh de Externe finan╚Ťeaz─â organiza╚Ťii care ├«i critic─â activitatea. Vit Dostal, de la Asocia╚Ťia pentru Afaceri Interna╚Ťionale, un ONG care ├«i preg─âte╚Öte pe studen╚Ťi pentru dezbateri politice, spune ╚Öi el c─â organiza╚Ťia lui ├«╚Öi critic─â deseori donatorul ÔÇô respectiv guvernul ceh. ÔÇ×Guvernul ╚Ötie la ce s─â se a╚Ötepte din partea noastr─â, dar nu ne discrimineaz─â din cauza astaÔÇť, afirm─â el.

S─ârb─âtoarea primarului

├Än timp ce ONG-urile finan╚Ťate din str─âin─âtate s├«nt deseori criticate ├«n presa proguvernamental─â macedonean─â, cele care primesc fonduri din partea statului s├«nt mai pu╚Ťin ╚Ťinute sub observa╚Ťie. ├Än ora╚Öul Radovis, din sud-estul Macedoniei, pare a trece neobservat faptul c─â interesele oficialilor din administra╚Ťia local─â coincid cu cele ale unui ONG.

Timp de trei zile ├«n fiecare august, ora╚Öul organizeaz─â s─ârb─âtoarea Sf├«ntului Spaso Radovski, patronul ora╚Öului. Festivit─â╚Ťile ├«ncep cu slujbe la biseric─â ╚Öi culmineaz─â cu un concert ├«n pia╚Ťa central─â a ora╚Öului, care, ╚Öi ea, poart─â numele acestui sf├«nt. S─ârb─âtoarea este principalul eveniment din calendarul acestui ora╚Ö cu 20.000 de locuitori, unde cele mai mari speran╚Ťe de a avea un loc de munc─â vin de la o min─â de cupru din apropiere, iar majoritatea tinerilor viseaz─â s─â emigreze ├«n str─âin─âtate. Atrac╚Ťia festivalului din acest an a fost Toni Cetinski, un c├«nt─âre╚Ť croat de muzic─â pop, fost concurent la edi╚Ťia din 1994 a concursului Eurovision. La sf├«r╚Öitul concertului din pia╚Ťa central─â, prezentatoarea a ap─ârut pe scen─â ╚Öi a mul╚Ťumit organizatorilor festivalului. ÔÇ×Doi oameni s├«nt vinova╚Ťi de acest evenimentÔÇť, a glumit ea. ÔÇ×Primul este primarul dvs., Sasko, iar al doilea este Nikola Miovski, directorul departamentului de Cultur─â ╚Öi pre╚Öedinte al consiliului municipal.ÔÇť

Mul╚Ťimea a ova╚Ťionat la auzul numelor. ╚śi totu╚Öi, aceste efluvii de m├«ndrie local─â s├«nt o tradi╚Ťie relativ recent─â. Sf. Spaso Radoviski a fost declarat patron al ora╚Öului ├«n 2009, ca rezultat al unei decizii a consiliului municipal. S─ârb─âtoarea este organizat─â de un ONG ├«nfiin╚Ťat ├«n acela╚Öi an ╚Öi care, de asemenea, poart─â numele Sf. Spaso Radoviski. Potrivit documentelor municipalit─â╚Ťii, ├«n ultimii doi ani ╚Öi jum─âtate, ora╚Öul Radovis a cheltuit peste 32.000 de euro cu acest ONG. Din registrul central reiese c─â unul dintre cei care au ├«nfiin╚Ťat organiza╚Ťia este Sasko Nikolov, primarul citat public drept organizator al s─ârb─âtorii. Pre╚Öedintele ONG-ului este Nikola Miovski, ╚Öeful consiliului municipal, care a primit ╚Öi el mul╚Ťumiri la scen─â deschis─â pentru eveniment.

Prim─âria aloc─â fonduri ONG-urilor locale prin licita╚Ťie. Ofertele s├«nt votate de consiliul municipal, iar decizia acestuia este ulterior aprobat─â ╚Öi semnat─â de primar. Astfel, primarul ╚Öi ╚Öeful consiliului municipal au un rol important ├«n alocarea fondurilor pentru un ONG ├«n care ei s├«nt profund implica╚Ťi ÔÇô ceea ce reprezint─â un evident conflict de interese. Mai mult, primarul folose╚Öte s─ârb─âtoarea ÔÇô finan╚Ťat─â cu bani publici, printr-un ONG la a c─ârui ├«nfiin╚Ťare a contribuit ÔÇô ca s─â ├«╚Öi lustruiasc─â profilul politic. Pagina sa de web ├«nscrie evenimentul din acest an ca pe una dintre cele mai importante realiz─âri din primele 100 de zile ale mandatului s─âu. Nikolov a declarat pentru BIRN c─â a renun╚Ťat la orice implicare ├«n ONG din momentul ├«n care a fost ales primar, ├«n prim─âvara lui 2013. Totu╚Öi, la momentul interviului din vara anului trecut, ├«n registrul central ÔÇô actualizat ├«n mod regulat ÔÇô ├«nc─â mai ap─ârea ca unul dintre membrii importan╚Ťi ai organiza╚Ťiei Sf. Spaso Radovis. Nikolov a recunoscut c─â evidenta sa implicare continu─â ├«n acest ONG, ╚Öi ├«n politica local─â ar putea fi considerat─â drept conflict de interese. ÔÇ×O s─â verificÔÇť, spune el. ÔÇ×Poate c─â legile au fost gre╚Öit interpretate.ÔÇť

BIRN a ├«ncercat s─â ├«l contacteze pe Miovski pentru o declara╚Ťie pe telefonul s─âu mobil, dar acesta nu a r─âspuns. O vizit─â la adresa la care este ├«nregistrat ONG-ul ne-a dezv─âluit o cl─âdire ├«nchis─â, ├«n care, pe vremuri, fusese un restaurant. BIRN a cerut ╚Öi autorit─â╚Ťii de stat ├«mpotriva corup╚Ťiei s─â precizeze dac─â ar putea exista un conflict de interese, ├«n cazul ├«n care oficiali ai guvernului s├«nt implica╚Ťi ╚Öi ├«n activitatea unor ONG-uri. Purt─âtoarea de cuv├«nt a comisiei a confirmat primirea cererii, dar nu a oferit un r─âspuns.

Dimovski, purt─âtorul de cuv├«nt al VMRO-DPMNE, recunoa╚Öte c─â unele ONG-uri s├«nt un paravan pentru interese politice, dar el afirm─â c─â fenomenul se datoreaz─â mai ales opozi╚Ťiei. ÔÇ×Problemele apar c├«nd oamenii se folosesc de ONG-uri ca s─â promoveze agenda partiduluiÔÇť, a declarat el pentru BIRN. ÔÇ×De exemplu, exist─â activi╚Öti ai societ─â╚Ťii civile care vorbesc la adun─ârile partidului de opozi╚Ťie.ÔÇť Totu╚Öi, Dimovski afirm─â c─â membrii partidelor politice nu pot fi ├«mpiedica╚Ťi s─â conduc─â propriile ONG-uri. ÔÇ×Exist─â oameni care s├«nt membri ai VMRO-DPMNE sau din SDSM, ei au propriile ONG-uri ╚Öi nu e nimic ├«n neregul─âÔÇť, a declarat el pentru BIRN.

Dejan Donev, profesor de etic─â ╚Öi expert ├«n ONG-uri la Universitatea ÔÇ×Kiril ╚Öi MetodiuÔÇť din Skopje, afirm─â c─â multe organiza╚Ťii care activeaz─â ├«n societatea civil─â macedonean─â s├«nt ÔÇ×aproape guvernamentaleÔÇť. ÔÇ×Nu dispunem de acele organiza╚Ťii nonguvernamentale de baz─â, care ar trebui s─â fie ├«n╚Ťelese ca ni╚Öte grup─âri nonprofit ale societ─â╚Ťii civile ce reprezint─â interesele cet─â╚ŤenilorÔÇť, spune el.

Cei mai mul╚Ťi macedoneni par s─â accepte faptul c─â societatea civil─â din ╚Ťar─â este extrem de politizat─â. ├Äntr-un sondaj efectuat anul trecut de biroul local al organiza╚Ťiei Transparency International, o organiza╚Ťie interna╚Ťional─â care promoveaz─â buna guvernare, 67,5% dintre cei peste 1000 de responden╚Ťi afirmau c─â ONG-urile exist─â numai pentru a servi interesele partidelor politice.

Meri Jordanovska este jurnalist─â la Skopje. Acest proiect jurnalistic a fost realizat ├«n cadrul Programului ÔÇ×Balkan Fellowship for Journalistic ExcellenceÔÇť, ini╚Ťiat de Robert Bosch Stiftung ╚Öi ERSTE Foundation, ├«n colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editor: Neil Arun.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senza╚Ťia pe care o am c─âl─âtorind cu trenul nu poate fi ├«nlocuit─â cu nici o alta: poate ╚Öi pentru c─â e╚Öti cu at├«╚Ťia oameni ├«n preajm─â, ├«ntr-o lume mobil─â, o lume care o reface, ├«n mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtun─â ale RO-Alert de s─âpt─âm├«na trecut─â, unul emis chiar ├«n timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Na╚Ťional─â din Bucure╚Öti, c├«nd pe scen─â se auzea replica ÔÇ×Furtuna e aproapeÔÇŁ, au provocat un val de glume ╚Öi ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei ├«n care erai ÔÇ×servitÔÇŁ fix cu a╚Öa ceva: dulcea╚Ť─â ├«ntr-un mic castron transparent, una-dou─â linguri╚Ťe, cel mai des de cire╚Öe amare, ╚Öi ap─â ├«ntr-un pahar trainic.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Un ├«nger p─âzitor pentru fiecare ÔÇô cum recuper─âm anii ÔÇÖ90?
Pe vremea c├«nd lucram la o revist─â cu pronun╚Ťate tente erotice care se vindea ca p├«inea cald─â, am cunoscut mai ├«nt├«i un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am ├«nt├«lnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile na╚Ťionale?
Exist─â ├«n Rom├ónia o serie de simboluri na╚Ťionale care s├«nt mai mult sau mai pu╚Ťin cunoscute, ├«ns─â cu siguran╚Ť─â extrem de pu╚Ťin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi ├«n╚Ťeleas─â nu at├«t ca limit─â, c├«t ca o condi╚Ťie de posibilitate a cunoa╚Öterii.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.