Societatea necivilă - politizarea ONG-urilor în Macedonia
Skopje, Belgrad și Praga
Într-o zi de vară, în iunie trecut, cîteva sute de protestatari au rupt cordonul de polițiști din jurul sediului ca o cazarmă, al Primăriei centrale din Skopje. „Să vă ardă focul, sînteți Anticrist!“ au strigat ei, izbind în pereți, spărgînd ferestre și îngrozindu-i pe oficialii care se aflau în clădire.
Protestatarii fuseseră mobilizați de un grup de cetățeni, pe care presa l-a numit „organizație nonguvernamentală“ sau ONG. Furia lor se îndrepta către oficialii partidului de opoziție, care controlau administrația locală, în urma alegerilor din primăvara trecută. Atacul asupra clădirii părea a fi o interpretare violentă a unuia dintre rolurile vitale ale ONG-urilor, acela de a susține cererile cetățenilor în fața autorităților. Societatea civilă din Macedonia a devenit scena luptelor politice ale țării, în care ONG-urile joacă un rol principal. Multe dintre organizații promovează ideologia principalului partid aflat la putere, atacîndu-i criticii și rivalii. Uneori, oficialii partidului au legături strînse cu ONG-urile, ceea ce pune problema conflictelor de interese într-un sector în care – chiar dacă greu de evitat – politizarea ar trebui să fie ținută sub control.
La rîndul lui, partidul la putere acuză ONG-urile finanțate din bani străini și susținute de fundațiile internaționale că servesc drept paravan pentru opoziție. Din 2006, Macedonia este guvernată de o coaliție condusă de un partid de centru-dreapta, cunoscut sub acronimul VMRO-DPMNE. În exterior, partidul întreține o imagine de susținător al afacerilor, în timp ce, pe plan intern, adoptă o retorică etnico-naționalistă. Criticii acuză partidul de tendințe autoritariste, aducînd drept argumente declinul presei independente și dominația crescîndă a simpatizanților săi în comerț, cultură și sectorul public. Potrivit acestor critici, dominația s-a extins și în sfera societății civile, odată ce ONG-urile și asociațiile informale susțin controversatele programe ale guvernului, cum ar fi reamenajarea costisitoare a spațiilor publice din capitală sau reglementările restrictive referitoare la avort.
„După contaminarea politicii, a afacerilor, instituțiilor statului și a presei, acum e rîndul organizațiilor societății civile“, spune Radmila Sekerinska, fost lider al principalului partid aflat în opoziție – Partidul Social Democrat (SDSM). Și totuși, este o dovadă de ipocrizie să acuzi guvernul de manipularea societății civile – spune Ilija Dimovski, purtător de cuvînt al VMRO-DPMNE. „Partidele de opoziție susțin că trebuie să ascultăm întotdeauna cererile cetățenilor“, afirmă el. „Dar cînd cetățenii protestează împotriva opoziției, răspund cu astfel de acuzații.“
ONG-urile sînt actori esențiali ai societății civile, un termen vag, care definește în sens larg o arenă publică de dezbatere și acțiune, care se situează în afara statului și a pieței. Nu există o definiție unică a ONG-ului, chiar dacă acest concept este folosit pe scară largă în dezvoltarea internațională, adesea sinonim cu „organizație de caritate“ sau „organizație nonprofit“. De exemplu, Uniunea Europeană și Națiunile Unite susțin că ONG-urile nu trebuie să întreprindă nimic ilegal și nu trebuie să facă profit. Mai mult, ele ar trebui să fie independente față de orice formă de guvernămînt, așa cum le spune și numele.
Multe guverne finanțează ONG-uri, în țară și în străinătate. În aceste cazuri, oficialii angajați politic sînt excluși din organizație pentru a păstra statutul nonguvernamental al acesteia. Dar în Macedonia, limita dintre activismul politic și cel civic este adesea neclară.
Transport gratuit și sandviciuri
Cîteva ONG-uri care susțin cauze guvernamentale au legături vagi cu partidul aflat la putere. Atacul asupra clădirii municipalității, din vara trecută, a fost provocat de afirmația că Andrej Zernovski, primarul ales al zonei centrale din Skopje, intenționa să demoleze o biserică ridicată parțial în capitală. Primarul a negat permanent aceste acuzații. Zernovski face parte dintr-o coaliție care se opune partidului VMRO-DPMNE. La puțin timp după alegeri, el a anunțat o anchetă a Proiectului „Skopje 2014“, un program de multe milioane de euro, prin care spațiile publice ale capitalei au fost renovate într-un stil pseudobaroc. Acest proiect este unul dintre cele mai cunoscute și controversate dintre cele inițiate de VMRO-DPMNE, atrăgînd critici pentru costurile ridicate și kitsch-ul evident. În cea mai mare parte, lucrările au fost executate în circumscripția lui Zernovski.
Afirmația că primarul intenționa să demoleze o biserică ridicată pe jumătate a venit de la Veritas, o asociație necunoscută pînă atunci, care a mobilizat sute de suporteri, aparent peste noapte, pentru a protesta în fața clădirii municipalității. Veritas nu apare în registrul oficial al ONG-urilor. Suzana Minovska, purtătoarea de cuvînt a organizației, a dat interviuri presei în timpul demonstrației, de la fața locului. Într-o discuție ulterioară cu BIRN, ea a descris organizația Veritas ca pe „o inițiativă cetățenească“, administrată de voluntari. Ea contestă aspectul politic al protestelor. „Nici măcar nu am avut bani pentru asta. Doar o idee în care credeam“, spune ea. Și totuși, se pare că implicațiile politice au avut și ele un rol. „Am primit un telefon de la sediul partidului de guvernămînt“, spune Dragan, 24 de ani, membru al aripii de tineret a partidului VMRO-DPMNE. „Ne-au spus să mergem la primărie. Am întrebat de ce și ne-au spus doar că toată lumea trebuie să meargă“, a declarat el pentru BIRN, cu condiția să nu i se dezvăluie numele real.
Dragan spune că demonstrația a fost bine organizată și că protestatarii au avut transport gratuit și au primit sandviciuri. Minovska afirmă că nu știe cine a plătit sandviciurile. Și nici nu a știut că membrii VMRO-DPMNE au fost mobilizați la protest. „Ar trebui să întrebați partidul, nu pe mine“, a declarat ea pentru BIRN. Cînd a avut loc demonstrația, Minovska era căsătorită cu un fost ministru adjunct, dar susține că această relație nu a avut nici o influență asupra activismului ei.
Veritas este una dintre organizațiile neguvernamentale care împărtășesc ideologia autorităților. Într-un interviu acordat la o lună după atacul primăriei, Nikola Gruevski, prim-ministrul macedonean, părea că susține motivele care au dus la protest, criticînd însă folosirea forței. „În cazul Veritas, a existat un motiv limpede și serios în spatele protestului, chiar dacă spargerea ferestrelor nu a fost cea mai bună mișcare“, a declarat el unui post de radio local.
Dezbatere fără contraargument
De obicei, grupuri precum Veritas devin cunoscute publicului cînd fondatorii lor ajung în presă, combătînd criticile la adresa politicii autorităților. Un ONG pe nume Akord a devenit celebru în 2010, la scurt timp după ce guvernul a făcut publice detaliile Proiectului de reconstrucție „Skopje 2014“. Planul a fost puternic criticat de arhitecți și conservatori, dar și de Uniunea Social Democrată din Macedonia, aflată în opoziție.
Akord s-a implicat invitînd presa la ceea ce ar fi trebuit să fie o dezbatere a Proiectului „Skopje 2014“, organizată la un hotel de lux din oraș. Jurnaliștii care au participat la eveniment au constatat că dezbaterea reprezenta un singur punct de vedere. Paneliștii susțineau cu toții restaurarea pseudobarocă, cu convingerea că va produce un adevărat miracol pentru imaginea orașului.
Organizația Akord este înregistrată la o adresă din bulevardul Partizanski Odredi, principala arteră din Skopje. Sediul ONG-ului este și domiciliul Violetei Samardziska, care în 2010 era consilier al Primăriei centrale, guvernate la vremea aceea de VMRO-DPMNE. Samardziska spune că organizația ei nu mai este activă și neagă orice aluzie la vreo legătură între activitatea ei civică și cea politică. „Nu văd nici o legătură între ONG-ul meu și implicarea mea în VMRO-DPMNE“, a declarat ea pentru BIRN. Ea a refuzat să discute despre sursele de finanțare ale organizației sale, pe vremea cînd aceasta era activă. Akord nu are website, iar BIRN nu a găsit vreun document public cu privire la donatori.
Dreptul la viață
Revita e un mic ONG din Bitola, oraș din sud-vestul Macedoniei, a apărut în 2008, cînd guvernul acestei țări a lansat o campanie de descurajare a avortului. Campania, însoțită de materiale publicitare, afirma că nașterea este un eveniment divin iar întreruperea sarcinii echivalează cu o crimă. Campania a fost criticată de o serie de activiști și asociații, de la susținători ai drepturilor femeilor, pînă la asociații medicale și apărători ai drepturilor omului.
Revita a fost singura susținătoare a campaniei. Organizația relua critica autorităților la adresa femeilor care alegeau avortul. „Omorîndu-și copiii, își distrug țara, familia, națiunea și viitorul“, se spunea pe un website. Revita primește fonduri de la bugetul pentru societatea civilă al autorităților centrale, ca și de la primăria controlată de VMRO-DPMNE. Blagica Pepovska, fondatoarea organizației, este și membru al acestui partid. Și totuși – susține ea – simpatiile ei politice nu au ajutat organizația, care primește fonduri și de la donatori privați. „Nu sînt chiar atîtea avantaje șdacă ești membru de partidț“, spune ea reporterului BIRN. „Am reușit, cu foarte multă muncă.“
În această vară, guvernul a trecut o lege care obligă femeile care vor să facă avort să obțină acordul Ministerului Sănătății. Fiind una din puținele voci din afara parlamentului care susținea noile reglementări, Pepovska a fost invitată să-și exprime opinia în parlament, în timpul dezbaterilor. „Femeia are dreptul să-și aleagă partenerul și să decidă dacă vrea sau nu o sarcină“, a declarat ea în plen. „Odată ce este însărcinată, ea nu mai are nici un drept.“
Tolerating Criticism
Numeroși angajați ai ONG-urilor cu finanțare externă afirmă că guvernul influențează direct acele grupuri ale societății civile care îi susțin ideologia. „Dacă prim-ministrul Gruevski nu apare la știri, atunci apar ONG-urile care transmit mesajul lui“, spune Nikola Naumoski, activist al organizației Plostad Sloboda, care se opune Proiectului „Skopje 2014“.
Organizația lui este finanțată de Fundația pentru o Societate Deschisă, un fond internațional înființat de investitorul George Soros, cu sediul în SUA. Oficiali ai guvernului macedonean îl acuză deseori pe Soros că se amestecă în treburile țării. La rîndul său, Naumoski acuză guvernul că îi hărțuiește pe activiști ca el, care primesc bani din străinătate. Plîngerea este susținută și de colegii lui din sectorul ONG, finanțat cu bani din străinătate.
Forumul Internațional al Tineretului, un ONG care oferă consultanță în aplicarea reformelor din învățămînt, a fost atacat de presa locală cînd a dezvăluit că Soros este unul dintre donatorii săi. „Ne confruntăm întotdeauna cu piedici cînd încercăm să colaborăm cu guvernul“, afirmă șeful organizației, Marjan Zabrcanec, care se plînge că autoritățile ignoră cercetările organizației sale, pe care o acuză că activează împotriva statului.
Toate ONG-urile din Macedonia sînt obligate prin lege să raporteze public cîți bani primesc, de la cine și cum îi folosesc. Totuși, această transparență nu este respectată de toată lumea. Multe organizații mai mici, finanțate de stat, nu au pagină proprie de web și, în consecință, nu publică o listă cu activitățile lor. Nici instituțiile de stat care le finanțează – cum ar fi ministerele, primăriile sau o agenție guvernamentală – nu oferă multe detalii. „Sînt publicate numai titlurile proiectelor“, declară Malinka Ristova, președintele Institutului de Politică Europeană, un ONG cu finanțare din străinătate, care promovează dezbateri pe tema aderării la UE. „Nu există rapoarte despre ceea ce s-a făcut, așa că nu putem ști cum au cheltuit banii.“
Mulți activiști macedoneni cred că soluția prin care societatea civilă ar putea deveni mai transparentă și mai puțin politizată ar depinde de UE, la care țara lor a depus cerere de aderare. Ei caută un model în țări ca Republica Cehă, care a ieșit și ea din comunism, dar care acum are o societate civilă mai sănătoasă, în parte datorită reformelor aplicate pentru a adera la UE. Deosebirea este mare. Lucie Bilderova, de la Centrul Multicultural, un ONG din Praga care lucrează cu minoritățile, afirmă că, deseori, Ministerul ceh de Externe finanțează organizații care îi critică activitatea. Vit Dostal, de la Asociația pentru Afaceri Internaționale, un ONG care îi pregătește pe studenți pentru dezbateri politice, spune și el că organizația lui își critică deseori donatorul – respectiv guvernul ceh. „Guvernul știe la ce să se aștepte din partea noastră, dar nu ne discriminează din cauza asta“, afirmă el.
Sărbătoarea primarului
În timp ce ONG-urile finanțate din străinătate sînt deseori criticate în presa proguvernamentală macedoneană, cele care primesc fonduri din partea statului sînt mai puțin ținute sub observație. În orașul Radovis, din sud-estul Macedoniei, pare a trece neobservat faptul că interesele oficialilor din administrația locală coincid cu cele ale unui ONG.
Timp de trei zile în fiecare august, orașul organizează sărbătoarea Sfîntului Spaso Radovski, patronul orașului. Festivitățile încep cu slujbe la biserică și culminează cu un concert în piața centrală a orașului, care, și ea, poartă numele acestui sfînt. Sărbătoarea este principalul eveniment din calendarul acestui oraș cu 20.000 de locuitori, unde cele mai mari speranțe de a avea un loc de muncă vin de la o mină de cupru din apropiere, iar majoritatea tinerilor visează să emigreze în străinătate. Atracția festivalului din acest an a fost Toni Cetinski, un cîntăreț croat de muzică pop, fost concurent la ediția din 1994 a concursului Eurovision. La sfîrșitul concertului din piața centrală, prezentatoarea a apărut pe scenă și a mulțumit organizatorilor festivalului. „Doi oameni sînt vinovați de acest eveniment“, a glumit ea. „Primul este primarul dvs., Sasko, iar al doilea este Nikola Miovski, directorul departamentului de Cultură și președinte al consiliului municipal.“
Mulțimea a ovaționat la auzul numelor. Și totuși, aceste efluvii de mîndrie locală sînt o tradiție relativ recentă. Sf. Spaso Radoviski a fost declarat patron al orașului în 2009, ca rezultat al unei decizii a consiliului municipal. Sărbătoarea este organizată de un ONG înființat în același an și care, de asemenea, poartă numele Sf. Spaso Radoviski. Potrivit documentelor municipalității, în ultimii doi ani și jumătate, orașul Radovis a cheltuit peste 32.000 de euro cu acest ONG. Din registrul central reiese că unul dintre cei care au înființat organizația este Sasko Nikolov, primarul citat public drept organizator al sărbătorii. Președintele ONG-ului este Nikola Miovski, șeful consiliului municipal, care a primit și el mulțumiri la scenă deschisă pentru eveniment.
Primăria alocă fonduri ONG-urilor locale prin licitație. Ofertele sînt votate de consiliul municipal, iar decizia acestuia este ulterior aprobată și semnată de primar. Astfel, primarul și șeful consiliului municipal au un rol important în alocarea fondurilor pentru un ONG în care ei sînt profund implicați – ceea ce reprezintă un evident conflict de interese. Mai mult, primarul folosește sărbătoarea – finanțată cu bani publici, printr-un ONG la a cărui înființare a contribuit – ca să își lustruiască profilul politic. Pagina sa de web înscrie evenimentul din acest an ca pe una dintre cele mai importante realizări din primele 100 de zile ale mandatului său. Nikolov a declarat pentru BIRN că a renunțat la orice implicare în ONG din momentul în care a fost ales primar, în primăvara lui 2013. Totuși, la momentul interviului din vara anului trecut, în registrul central – actualizat în mod regulat – încă mai apărea ca unul dintre membrii importanți ai organizației Sf. Spaso Radovis. Nikolov a recunoscut că evidenta sa implicare continuă în acest ONG, și în politica locală ar putea fi considerată drept conflict de interese. „O să verific“, spune el. „Poate că legile au fost greșit interpretate.“
BIRN a încercat să îl contacteze pe Miovski pentru o declarație pe telefonul său mobil, dar acesta nu a răspuns. O vizită la adresa la care este înregistrat ONG-ul ne-a dezvăluit o clădire închisă, în care, pe vremuri, fusese un restaurant. BIRN a cerut și autorității de stat împotriva corupției să precizeze dacă ar putea exista un conflict de interese, în cazul în care oficiali ai guvernului sînt implicați și în activitatea unor ONG-uri. Purtătoarea de cuvînt a comisiei a confirmat primirea cererii, dar nu a oferit un răspuns.
Dimovski, purtătorul de cuvînt al VMRO-DPMNE, recunoaște că unele ONG-uri sînt un paravan pentru interese politice, dar el afirmă că fenomenul se datorează mai ales opoziției. „Problemele apar cînd oamenii se folosesc de ONG-uri ca să promoveze agenda partidului“, a declarat el pentru BIRN. „De exemplu, există activiști ai societății civile care vorbesc la adunările partidului de opoziție.“ Totuși, Dimovski afirmă că membrii partidelor politice nu pot fi împiedicați să conducă propriile ONG-uri. „Există oameni care sînt membri ai VMRO-DPMNE sau din SDSM, ei au propriile ONG-uri și nu e nimic în neregulă“, a declarat el pentru BIRN.
Dejan Donev, profesor de etică și expert în ONG-uri la Universitatea „Kiril și Metodiu“ din Skopje, afirmă că multe organizații care activează în societatea civilă macedoneană sînt „aproape guvernamentale“. „Nu dispunem de acele organizații nonguvernamentale de bază, care ar trebui să fie înțelese ca niște grupări nonprofit ale societății civile ce reprezintă interesele cetățenilor“, spune el.
Cei mai mulți macedoneni par să accepte faptul că societatea civilă din țară este extrem de politizată. Într-un sondaj efectuat anul trecut de biroul local al organizației Transparency International, o organizație internațională care promovează buna guvernare, 67,5% dintre cei peste 1000 de respondenți afirmau că ONG-urile există numai pentru a servi interesele partidelor politice.
Meri Jordanovska este jurnalistă la Skopje. Acest proiect jurnalistic a fost realizat în cadrul Programului „Balkan Fellowship for Journalistic Excellence“, inițiat de Robert Bosch Stiftung și ERSTE Foundation, în colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editor: Neil Arun.
