Reader’s Digest, în veacul al XIII-lea

Publicat în Dilema Veche nr. 1017 din 5 octombrie – 11 octombrie 2023
image png

Blamat de raționalismul Luminilor și doar parțial reabilitat de neogotica sensibilitate romantică, Evul Mediu ne e mereu mai cunoscut prin marile sinteze de istorie a mentalităților (în secolul 20) și datorită erudiției contemporane, tot mai mult capabilă să ne dovedească natura sa „normală”: societățile vîrstei de mijloc nu erau „obscurantiste” și „teocratice”. Erau societăți umane care salvau patrimoniul Europei după valul migrațiilor barbare și prăbușirea Imperiului Roman de Apus. O dovadă indirectă e chiar faptul că nu vorbim despre un Ev Mediu bizantin (ci doar de o etapă romano-bizantină). Oricum, din Evul acesta „întunecat” ne-au venit bazele științelor tari și ale umanioarelor (moștenite filtrat din Antichitate), adică tot patrimoniul intelectual pe care avea să prospere, cu uluitoare recuperări și invenții, Renașterea nu degeaba născută în Italia. De aceea, „Biblioteca medievală“ de la Editura Polirom – cu ediții bilingve, atent îngrijite critic și dotate cu studii introductive menite să restituie contextul marilor texte – reprezintă un cadou pentru cultura română: nu vorbim despre cărți pentru „specialiștii” din zona filologiei, istoriei sau a filosofiei, ci despre „cărămizi” amplasate la temelia proceselor mentale din spatele exploziilor moderne. 

O asemenea probă de actualitate „retroactivă” (care n-are de ce să alimenteze vreun protocronism medieval) este și recentul volum anonim Autoritățile lui Aristotel (Polirom, 2023, 544 p., cu studiul introductiv, traducerea și comentariile lui Vlad Ilie). El ne pune în față o mostră de Readers Digest din secolul al XIII-lea. Ca și azi, proletariatul intelectual al epocii (format cu precădere din călugării itineranți ai Ordinelor predicatoriale) nu avea loc de mari biblioteci castelane și nici timpul de a inspecta exhaustiv operele complete ale autorilor canonici. Acestor oameni sărăcuți, grăbiți, dar dornici de cunoaștere la surse li se ofereau antologiile – sau pe latinește „florilegiile” – care au rămas pînă azi aliații călătorilor, ai elevilor și diletanților superiori. În cazul nostru, colecția conține sentințe atribuite Stagiritului – marele Manitu al întreprinderii scolastice –, dar și fraze-cheie luate din alte scrieri faimoase, de la Empedocle și Seneca pînă la Platon și Boethius. Numai o tabletă Kindle le lipsea acelor misionari pan-europeni, cu desaga mereu plină de firimituri de la banchetul gîndirii înalte. 

E ciudat să-ți imaginezi vremea cînd oamenii Bisericii erau chiar cultivați, pentru că n-ar fi avut altfel loc în rîndurile (totuși, privilegiate) ale clerului secular sau monahal. Vremea cînd pildele din Evanghelii erau explicate și cu ajutorul unor enunțuri din Respingerile sofistice, așa cum epistolele pauline erau tălmăcite prin citate din Despre suflet, în vreme ce ascultătorii neatenți erau amenințați (de la Metamorfozele ovidiene citire) că riscă să capete urechi de măgar, precum regele Midas. De fapt, în lumea încă vrăjită, cronologia era un aspect minor: erai contemporan cu toate marile spirite și te adăpai dintr-o fîntînă universală a cunoașterii. Tot ce conta era să nu ratezi legătura dintre ce știi ca adevărat și ce faci cu adevărat, spre mîntuirea propriului suflet.  

Autoritățile lui Aristotel – un bestseller durabil – au irigat secole de-a rîndul scrierile unor figuri importante (Dante, Petrarca, Meister Eckhart etc.), ceea ce arată că vulgarizarea filozofiei „păgîne” a pătruns adînc, într-o notă adesea vesel-goliardică, în vîna Europei pe deplin încreștinate și că funcția propedeutică a antologiei a fost mereu activă în sistemul școlar occidental. O singură hibă are acest gen „rezumativ”, și anume neglijența atribuirilor, sporită în scriptorii și accentuată prin însăși difuzarea (niciodată controlată) a exemplarelor copiate. Cum ponegriții medievali se socoteau pitici urcați pe umerii unor predecesori uriași, argumentul de autoritate ținea cel mai adesea loc de conștiință critică: era îndeajuns ca tradiția să consacre o spusă pentru ca ea să fie transmisă ad litteram, fără o examinare riguroasă. Așa se explică și gloria pseudo-epigrafelor, texte scrise de un autor smerit, care cade în paradoxala vanitate de a pune pe coperta producției sale un nume din panteonul intelectual al strămoșilor exemplari. Dacă tot vorbim despre autorități greu discutabile, vă invit așadar să descoperiți personal noua apariție din colecția editurii ieșene, impecabil coordonată de Alexander Baumgarten.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.