Plethon: paradoxul unei întîlniri

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 906 din 19 ÔÇô 25 august 2021
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg

A ap─ârut recent, ├«n colec╚Ťia ÔÇ×Biblioteca medieval─â, traducerea unui text esen╚Ťial pentru filosofia european─â: ├Än ce privin╚Ťe se deosebe╚Öte Aristotel de Platon. Gra╚Ťie lui Alexander Baumgarten, care a realizat edi╚Ťia rom├óneasc─â ╚Öi coordoneaz─â din 2003, cu admirabil─â competen╚Ť─â ╚Öi perseveren╚Ť─â, ├«ntreaga colec╚Ťie, Georgios Gemistos Plethon p─âtrunde ├«n cultura noastr─â printr-una dintre scrierile care au realizat puntea dintre Bizan╚Ť ╚Öi Occident ├«n ambian╚Ťa umanismului florentin. C─âci acest text aspru cu Aristotel, scris ca un exerci╚Ťiu de ╚Öcoal─â sau ca o suit─â de noti╚Ťe rezumative, din perspectiva unui platonism t├«rziu, afin cu Proclus, e o prob─â de vitalitate intelectual─â a lumii bizantine, oferindu-se, ├«n amurg, s─â-i ini╚Ťieze pe florentini ├«ntr-o cunoa╚Ötere spre care ace╚Ötia aspirau cu toat─â fiin╚Ťa lor.

Faima ├«n╚Ťelepciunii lui Plethon ÔÇô antic─â, de bun─â seam─â ÔÇô ├«i preced─â sosirea la Floren╚Ťa, ├«n suita ├«mp─âratului Ioan al VIII-lea Paleologul, care spera realizarea unirii Bisericilor ╚Öi, prin aceasta, salvarea imperiului. Plethon nu era ├«ns─â unionist, iar viziunea sa nu apar╚Ťinea nici pe departe taberei bizantine rigoriste, de╚Öi era perfect capabil s─â-i sus╚Ťin─â teoretic argumentele. Venea nu direct din lumea constantinopolitan─â, ci de la Mistra, unde fusese nevoit s─â se retrag─â pentru a se proteja ╚Öi a avea mai mult─â libertate de ac╚Ťiune. De╚Öi avea peste optzeci de ani, nu ezitase s─â se ├«mbarce ├«n ultima aventur─â de salvare a imperiului, salvare pe care o proiecta, dar pe care nu o lega deloc de soarta Bisericii. Era, de fapt, un filosof care se revendica integral din lumea greac─â precre╚Ötin─â; a╚Öadar, o f─âptur─â rar─â, aproape implauzibil─â pentru Occidentul medieval (care sanc╚Ťionase f─âr─â cru╚Ťare tentativele de autonomizare radical─â a profesiunii filosofice). Or, ├«n galeria pe care Bizan╚Ťul o prezenta lumii latine se afla cineva mai ÔÇ×vechiÔÇŁ dec├«t unitatea originar─â dintre Roma ╚Öi Constantinopol ╚Öi, poate din acest motiv, mai interesant pentru intelectualii umani╚Öti.

Textul despre diferen╚Ťele dintre Platon ╚Öi Aristotel este scris ├«n timpul acestui prestigios desant disperat al bizantinilor ├«n Italia. Contextul ├«l stimuleaz─â pe b─âtr├«nul Plethon, care nu-╚Öi mai ascundea convingerile, ╚Öi reu╚Öe╚Öte, ├«n contrast cu e╚Öecul practic al Conciliului unionist, s─â produc─â efecte culturale pe termen lung. Plethon transfer─â, ca tip de problematic─â, o tradi╚Ťie cultural─â bizantin─â ├«n care compara╚Ťia dintre Platon ╚Öi Aristotel era o prob─â important─â ├«n sine, c├«t ╚Öi prin utilitatea sa ├«n zona teologiei. Alexander Baumgarten prezint─â cu acurate╚Ťe ├«ntreg orizontul care face posibil─â aceast─â ├«nt├«lnire a culturilor, sursele lui Plethon ╚Öi structura filosofic─â a argumentelor. Cititorului ├«i este ├«nlesnit─â ├«n╚Ťelegerea succesiunii pledoariei (neo)platoniciene (ontologie ÔÇô teoria sufletului ÔÇô etic─â ÔÇô cosmologie ÔÇô fizic─â ÔÇô teoria ideilor) ╚Öi a pasajelor ├«n discu╚Ťie sau a celor omise deliberat de autor (de pild─â, cele din Fizica II, referitoare la rela╚Ťia cauzalitate-hazard). Comentariul lui Alexander Baumgarten este esen╚Ťial pentru a percepe profilul filosofic al lui Plethon, op╚Ťiunile ╚Öi mizele sale. Dar, ├«nainte de toate, pune ├«n lumin─â tocmai vitalitatea unei culturi filosofice din moment ce, ├«n Bizan╚Ťul care ├«nchisese Academia platonician─â cu nou─â secole ├«n urm─â ╚Öi-l condamnase mai t├«rziu pe Ioan Italos, se discuta cu pasiunea c─âut─ârii adev─ârului despre cel de-al cincilea element sau despre teoria ideilor.  

╚śi totu╚Öi, acest text despre diferen╚Ťele dintre Platon ╚Öi Aristotel nu e doar ceea ce pare. ├Än pofida lipsei aproape totale de retoric─â intern─â, func╚Ťia lui retoric─â global─â era cu mult mai ampl─â dec├«t cea a unui exerci╚Ťiu de ╚Öcoal─â. Pentru Plethon, pledoaria ├«n favoarea lui Platon urm─ârea rena╚Öterea imperiului, care nu putea avea loc dec├«t printr-o restaurare a grecit─â╚Ťii antice precre╚Ötine; pentru umani╚Ötii italieni, aceast─â pledoarie era dovada de care aveau nevoie pentru a destitui de pe soclul s─âu universitar scolastica de inspira╚Ťie aristotelic─â. Alexander Baumgarten ne propune aceast─â cheie de lectur─â care face din Plethon personajul unei ├«nt├«lniri paradoxale ├«ntre Bizan╚Ť ╚Öi Occident.

Bogdan T─âtaru-Cazaban este cercet─âtor ├«n istoria religiilor. A publicat recent (├«mpreun─â cu Daniela Dumbrav─â): Andr├ę Scrima: exp├ęrience spirituelle et langage th├ęologique, Roma, 2019.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.