Originea regilor magi

Publicat în Dilema Veche nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023
Balaam / wikimedia commons
Balaam / wikimedia commons

Balaam e, în Biblie (Numeri 22-24), un personaj alcătuit din contraste, straniu, paradoxal. E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic? Sau e un prezicător veridic? Un instrument divin? Origen, care i-a dedicat opt dintre cele douăzeci şi opt de Omilii la Numeri, insistă asupra caracterului său dual. Scriptura, spune el, dă asupra lui Balaam indicaţii opuse, menţionează aspecte contradictorii care fac dificilă o judecată tranşantă asupra personajului. Balaam e descumpănitor, „atopic”. În primul rînd e un străin faţă de poporul pe care Moise îl călăuzeşte. Vine „din Mesopotamia, din munţii dinspre răsărit”, ţinut care, pentru lumea biblică, e spaţiul emblematic al cunoaşterii date prin mijlocirea stelelor. Chemat de regele Madianului să blesteme poporul lui Israel, Balaam îl binecuvîntează. Mai mult, îl exaltă în pasaje de înaltă poezie, îi prezice destinul strălucit în faţa Domnului, în dialog cu El. Pentru unii interpreţi creştini (Origen, Eusebiu al Cezereei, Ioan Gură de Aur), cuvintele lui anunţă mesajul creştin care va lărgi dincolo de orice margini chemarea oamenilor la întîlnirea cu Dumnezeu.

Şi totuşi, Balaam e un străin. Aparţine unei tradiţii deosebite de cea ebraică şi de cea creştină. Vine din afara lumii pe care cele două tradiţii o vor modela. Or, deşi e astfel, Scriptura îl prezintă ca pe un interlocutor al lui Dumnezeu, unul căruia El i se adresează direct, fără mijlocire, fără distanţă, fără echivoc, fără pompa unui suveran îndepărtat. Paradoxal, străin, Balaam e, în Biblie, un personaj care ne spune ceva despre pluralitatea tradiţiilor spirituale, despre căile pe care divinul se adresează oamenilor.

În primul rînd, Domnul însuşi se poartă, faţă de Balaam, paradoxal. Îl opreşte să răspundă la solicitarea de blestem; apoi, cînd solicitarea se repetă, îi dă voie să se ducă la altarele madianiţilor, însă îl angajează să rostească doar cuvintele pe care El i le va pune în gură. Cînd, urmînd învoirea care i s-a dat, Balaam porneşte la drum, îngerul Domnului i se pune împotrivă, e gata să-l zdrobească. Cînd ochii i se deschid spre vederea îngerului şi vrea să se retragă, capătă iarăşi misiunea să meargă şi să spună în faţa madianiţilor cuvintele divine.

Dumnezeu se poartă aşadar cu Balaam într-un fel aparte. Îl tratează aşa cum face cu un apropiat, pe care îl descumpăneşte, îl contrariază, îl hărţuieşte, îl prinde într-un joc al înţelegerii mereu de relansat, de adîncit. În fond, termenii Scripturii nu-l califică pe Balaam nici drept „cititor în stele”, nici drept mag ori prezicător „păgîn”. El nu apare drept voce a unei cunoaşteri indirecte, mijlocite de limbajul astrelor, de semnele divine încifrate pe pînza lumii. Nu. Cînd mesagerii Madianului sosesc prima oară să-l cheme la blestemare, pe dată intervine şi Dumnezeu cu tonul familiar al unui vecin superior, venit după veşti. „Dumnezeu a venit la Balaam şi i-a zis: ce-i cu oamenii aceştia la tine?” (Num. 22, 9). Pe deasupra, observă Origen, Balaam e unul dintre puţinele personaje biblice peste care se spune că vine Duhul Domnului (Num. 23, 6 şi 24, 2). Doar despre David (I Regi 16, 13) şi, trecător, despre Saul (I Regi 19, 23) se spune astfel în Vechiul Testament.

Străin cu care Dumnezeu vorbeşte de aproape, peste care pune Duhul Său, Balaam poate fi asociat, prin aceste trăsături, altor personaje nesituate „canonic”, neîncadrate într-o tradiţie instituită sau istoric recunoscută drept cale spre divin. Aşa e, în Biblie, Melchisedec; aşa e Enoh. Aşa e „binecredinciosul lui Dumnezeu”, hanif, termen cu care Coranul îl desemnează pe Avraam. Prin ei, Textele sacre sugerează adresarea universală a lui Dumnezeu care îşi află pretutindeni interlocutori, prieteni, receptori aparte. Prin astfel de personaje ni se aminteşte că suflul Duhului nu admite limite, că respiraţia lui fără oprelişti critică tentaţia oricărei religii de a se instala în conture formale închise, că respinge pretenţia de posesiune exclusivă asupra Lui. Ni se aduce aminte astfel că sedentaritatea nu se potriveşte credinţei, că natura ei e itineranţă spre sens şi mai mult sens al lui Dumnezeu.

Într-unul dintre „poemele” lui de binecuvîntare, Balaam spune: „Cît sînt de frumoase casele tale, Iacob, corturile tale, Israel!” (Num. 24, 5-6). În cele două nume ale patriarhului, Origen citeşte tocmai deosebirea între practicarea „sedentară”, fie ea şi cuviincioasă, a religiei – căci „casa e lucru întemeiat, stabil, închis între limite fixe” – şi condiţia înaintării. „Limitele fixe” ale casei sînt înlocuite atunci de „limite mobilizatoare”, transparente: ele devin „corturi” care vorbesc despre popasuri scurte, despre starea însăşi a călătoriei, despre privirea care trece dincolo de frontiere, spre zenitul divin.

Balaam e cineva care vede dincolo de graniţele propriei tradiţii, în ce pot ele avea opac. El priveşte „de mai sus” decît ele, sesizează alte locuri ale revelaţiei: „de pe vîrful munţilor îl voi vedea pe Israel, de pe dealuri îl voi privi”, spune (Num. 23, 9). E un „om care vede cu adevărat, care aude cuvintele lui Dumnezeu” (Num. 24, 4). Dacă, fiind caldeean, înţelege semnele şi limbajul astrelor, ele nu sînt decît grafia sensibilă a unor cuvinte divine pe care le aude direct. În strălucirea anumitor stele ştie să citească anunţul revelaţiilor divine. „O stea va răsări din Iacob, un om se va ridica din Israel“ (Num. 24, 17), intonează el. În interpretarea rabinilor, ca şi a autorilor creştini, e vorba despre o vestire mesianică. Pentru primii, steaua e semnul domniei restauratoare a lui David. Pentru Părinţii creştini, steaua îl vesteşte pe Christos sau chiar semnifică Logosul divin, strălucind în lume prin întrupare (cf. Gilles Dorival şi Mihai Moraru, note la Numeri, în Septuaginta, vol. I., coordonat de C. Bădiliţă, Fr. Băltăceanu, M. Broşteanu şi D. Sluşanschi, Colegiul Noua Europă – Polirom, 2004, unde sînt menţionate şi interpretările ambigue sau apăsat negative ale personajului). Legat de acest pasaj, Origen îşi îngăduie chiar să spună că sensul stelei descifrat de Balaam s-a păstrat în ştiinţa caldeeană a citirii cerului. Regii magi, sosiţi din Răsărit la naşterea lui Christos, ar fi urmaşii lui în această cunoaştere, l-ar avea drept învăţător şi maestru. Şi Balaam, şi discipolii lui sînt cuprinşi, ca personaje-sensuri, în scenariul sacru al Naşterii lui Christos. Ba chiar apar cu toţii într-o figurare a Naşterii din catacombele romane.

Întruparea pune, cu ton înalt, tema universalităţii: universalitatea radiaţiei christice, care se comunică fără hotar. Şi ne îndreaptă totodată atenţia asupra acelora care, „străini” de construirea istorică a creştinismului, ştiu să recunoască strălucirea Logosului, să-i celebreze pretutindeni manifestările. La sfîrşitul vieţii, în Retractationes (I, 12, 3), Augustin avea cuvinte clare privind această universalitate: „Realitatea însăşi a ceea ce se numeşte religie creştină a existat la cei vechi. Ea nu a lipsit de la începutul neamului omenesc pînă la venirea lui Christos în trup, atunci cînd adevărata religie, care existase şi înainte, a început să fie numită creştină”.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.
image png
Februarie și micul kitsch
Dar și hidoase, supradimensionate, diforme, chiar horror, inimi din blană.
image png
Cum te pregătești pentru un examen?
Un examen n-ar trebui să se transforme într-o traumă.
image png
Apocalipsa creației
De altfel, organizatorii Sony World Photography Awards au declarat că, în 2023, au avut cel mai mare număr de înscrieri din istoria de 16 ani a premiilor.
p 20 WC jpg
Începutul și sfîrșitul vieții spirituale
Momentul iubirii nu poate fi decît aprofundat, adîncit în sine pentru a face să răsară toate sensurile ulterioare.
image png
Itinerariul credinței
Pierre Manent în excelenta carte dedicată gîndirii lui Pascal, despre bucuria de a-L cunoaște pe Dumnezeu și teama de a-L pierde – cei doi poli ai itinerariului credinței.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
Asta ca să știți ce vedeți cînd vă ridicați privirile spre cer, dintre betoane.
image png
Recuzita de iarnă
După ce le terminam, la blană, ne luam inimile-n dinți și ne strecuram sub plăpumile ca niște armuri.
image png
Unde ți-ai dori să-ți petreci o noapte? (II)
Am petrecut nopți în astfel de hoteluri, însă niciodată nu a fost alegerea mea, dacă ar fi fost după mine aș fi ales o pensiune modernă și prietenoasă.
image png
Fricile europenilor
Majoritatea partidelor de extremă dreapta au renunțat la angajamentele lor de a părăsi Uniunea Europeană, în timp ce nici un lider nu vorbește despre o Europă federală.”

Adevarul.ro

image
Joburile în care românii iau mii de euro, dar nu fac nimic. „Când ne plictisim de atâta joacă ieșim și noi la o berică”
Într-o țară în care prețurile cresc de la o zi la alta, iar salariile bat de regulă pasul pe loc, există și oameni care sunt plătiți ca să nu facă absolut nimic. Sau aproape nimic, dar oricum pe salarii la care alții nici nu îndrăznesc să viseze.
image
Marele mister din istoria Moldovei. Cine a fost Margareta, întemeietoarea dinastiei din care făcea parte și Ștefan cel Mare
Una dintre cele mai importante dinastiii medievale românești, cea din care se trage și celebrul Ștefan cel Mare, a fost întemeiată de o femeie. Purta numele de Margareta Mușata, iar povestea sa este învăluită în mister. Unii bănuiesc că ar fi fost reprezentanta unui puternic clan boieresc.
image
Ce s-a ales de temuții interlopi din anii 2000. Prinși de Traian Berbeceanu, unii și-au reluat vechile obiceiuri
În anii 2000, Deva, Hunedoara și orașele din Valea Jiului erau cutremurate de un lung șir de incidente grave comise de grupări interlope violente, în fața cărora autoritățile se arătau depășite de situație ori închideau ochii.

HIstoria.ro

image
Cum a revenit Emil Racoviță în România?
La câțiva ani după revenirea din expediția de la Polul Sud, care l-a făcut celebru, viața și cariera omului de știință Emil Racoviță au luat o nouă turnură: interesul pentru organismele marine a fost înlocuit de cel pentru studiul faunei subterane.
image
Spectaculoasele grădini ale Palatului Versailles
Spectaculoasele grădini sunt situate în partea vestică a palatului și sunt alcătuite din Parcul Versailles și Grădina Versailles-ului.
image
Cetățuia Brașovului, inspectată de trei împărați ai Austriei
Cetățuia Brașovului a fost suficient de importantă încât să fie inspectată de trei împărați ai Austriei și impunătoare cât să atragă atenția reginei României, „ultima romantică a Europei”.