O m─ârturie auster─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 914 din 14 ÔÇô 20 octombrie 2021
O m─ârturie auster─â jpeg

├Än acest an al centenarului na╚Öterii lui Olivier Cl├ęment (1921-2009), teolog gra╚Ťie c─âruia Ortodoxia contemporan─â a dob├«ndit ├«n limba francez─â o inconfundabil─â expresie poetic─â, a╚Ö dori s─â reiau o reflec╚Ťie succint─â pornind de la cartea sa de convorbiri cu Patriarhul ecumenic Bartolomeu I (1996; trad. de Mihai Maci, Deisis, 1997). O fraz─â concentreaz─â viziunea acestuia din urm─â asupra rolului care ├«i revine Ortodoxiei ├«n lumea contemporan─â: O m─ârturie ortodox─â auster─â, redus─â la esen╚Ťial, va favoriza dep─â╚Öirea ÔÇ×modernismuluiÔÇŁ ┼či a ÔÇ×integrismuluiÔÇŁ prin ├«nr─âd─âcinarea ├«n Tradi╚Ťia originar─â, via╚Ť─â a Duhului ├«n Trupul lui Hristos, via╚Ť─â care nu are nevoie de constr├«ngeri pentru a r─âm├«ne coerent─â ┼či fidel─â. La prima vedere, ar p─ârea o reluare previzibil─â a tezei virtu╚Ťilor ÔÇ×temperateÔÇŁ ale Ortodoxiei. De fapt, Patriarhul ecumenic definea Ortodoxia prin raportare la cele dou─â mari tenta╚Ťii intra-cre╚Ötine ┼či inter-religioase: aggiornamento-ul ├«n exces, ca r─âspuns ├«n fa╚Ťa unui tratament plin de suspiciune din partea societ─â╚Ťii extra-ecleziale, ┼či afirmarea nedialogal─â a identit─â╚Ťii spirituale.

Orice tradi╚Ťie, ├«n care elementele fondatoare, actualizate ┼či invocate permanent pentru a garanta ritual vitalitatea ├«ntregului corp, se ├«nt├«lnesc cu multiple aluviuni istorice, este provocat─â de modernitate prin preeminen╚Ťa acordat─â noului ╚Öi diversit─â╚Ťii. Oric├«t de venerabil─â ┼či de prolific─â, tradi╚Ťia devine ├«n lumea modern─â doar o alternativ─â spiritual─â ┼či, prin urmare, este condus─â spre ÔÇ×o m─ârturie auster─âÔÇŁ, f─âr─â a-╚Öi pierde ├«ns─â demnitatea pe care i-o confer─â propria creativitate, istorie ┼či adeziune din partea credincio╚Öilor s─âi. Astfel, dup─â dou─â mii de ani, ├«n locul unei prezen╚Ťe triumf─âtoare pe p─âm├«nt, m─ârturia auster─â a credin╚Ťei, pe care Patriarhul ecumenic o revendic─â pentru Ortodoxie, ar consta ├«n asceza practicat─â ├«n fa╚Ťa retoricii suspiciunii ┼či a evolu╚Ťiei istorice pentru care orice credin╚Ť─â este un reziduu scandalos. Pe de o parte, Ortodoxia este tentat─â s─â reac╚Ťioneze nostalgic, iar, pe de alta, este chemat─â s─â se adecveze, s─â ├«n╚Ťeleag─â ┼či s─â conlucreze cu prezentul pentru a transmite via╚Ťa pe care o poart─â. ├Äntre nostalgii identitare, gata oric├«nd s─â se transforme ├«n idoli, ┼či dinamica irezistibil─â a societ─â╚Ťilor contemporane, asceza ortodox─â ar fi o form─â de radical─â alteritate, capabil─â s─â exprime paradoxul unei prezen╚Ťe cre╚Ötine ├«n lume, dar nu ÔÇ×din lumeÔÇŁ.

Olivier Cl├ęment a atras constant aten╚Ťia asupra tenta╚Ťiilor care traverseaz─â lumea ortodox─â ╚Öi-i blocheaz─â uneori calea spre exprimarea liber─â ╚Öi deplin─â a vocii sale spirituale autentice. Rezisten╚Ťa ├«n fa╚Ťa tenta╚Ťiilor ÔÇ×modernisteÔÇŁ sau ÔÇ×integristeÔÇŁ, amintit─â de prestigiosul s─âu interlocutor, nu trebuie interpretat─â ca ostilitate, ci doar ca pruden╚Ť─â care preced─â ┼či preg─âte╚Öte manifestarea con╚Ötiin╚Ťei profetice a Bisericii ÔÇô un atribut pe care Cl├ęment ├«l evoca adeseori ca fiind urgent ├«n lumea contemporan─â. Raportarea la vremuri nu implic─â adoptarea formelor de expresie efemere sau ├«nt├«mpinarea celor mai recente aspira╚Ťii ale oamenilor, ci discernerea lor ├«n orizont eshatologic. A fi aici ┼či acum ├«╚Öi prime╚Öte de dincolo de timp sensul concret, f─âr─â ca aceasta s─â ├«nsemne resemnare sau indiferen╚Ť─â. Dimpotriv─â, Ortodoxia are nevoie s─â-┼či redob├«ndeasc─â curajul profetic, renun╚Ť├«nd la reflexe defensive ┼či la satisfac╚Ťii de anticar. Ea are misiunea de a reflecta vigoarea spiritual─â a Tradi╚Ťiei, dinamismul ei, fidelitatea sa creatoare ├«n toate dezbaterile globale ale modernit─â╚Ťii t├«rzii: de la pledoaria pentru salvarea crea╚Ťiei sau pentru unicitatea persoanei ├«n fa╚Ťa provoc─ârilor bioeticii p├«n─â la exigen╚Ťele solidarit─â╚Ťii cu cei afla╚Ťi ├«n suferin╚Ť─â sau la scandalul diviz─ârii cre╚Ötinilor. Pentru aceasta, ├«n con╚Ötiin╚Ťa de sine a Ortodoxiei trebuie s─â aib─â loc trecerea de la convingerea c─â are de p─âstrat un tezaur la voca╚Ťia de a-l comunica, de a face cunoscut tezaurul f─âr─â teama de a-l pierde sau de a-l altera, f─âr─â ezitarea de a trece dincolo de geografia consacrat─â ┼či de a trata cu naturale╚Ťe pluralitatea lumii ├«n care vocea sa este chemat─â s─â se fac─â auzit─â. Convingerea care str─âbate ├«ntreaga carte e c─â doar ├«n acest chip Ortodoxia va reu╚Öi s─â fie ÔÇ×sarea p─âm├«ntuluiÔÇŁ.

(fragment revizuit dintr-un articol publicat în primul număr al revistei Tabor, 2007)

Bogdan T─âtaru-Cazaban este cercet─âtor ├«n istoria religiilor. A publicat recent (├«mpreun─â cu Daniela Dumbrav─â): Andr├ę Scrima: exp├ęrience spirituelle et langage th├ęologique, Roma, 2019.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.