O lumină asupra imediatului

Publicat în Dilema Veche nr. 952 din 7 – 13 iulie 2022
image

De curînd, revista a publicat în rubrica „...din polul plus”, pasaje din volumul Setea de absolut, reeditat de Editura Spandugino. La întrebările lui Christian Chabanis, Gustave Thibon îşi formulează aici – a cîta oară! – reflecţiile spirituale: proaspete şi viguroase, căci decurg din foraj intelectual şi atenţie interioară, tăioase, grave, căci secondează cu trezie critică elanul fiinţei spre divin, sclipitoare ca formulări, căci el are talentul de a-şi transpune vivacitatea gîndirii într-o expresivitate pe măsură, adesea aforistică şi paradoxală. Aurelian Crăiuţu, ca traducător, reia astfel volumul publicat în 1997 la Editura Anastasia, însoţit de o simpatetică prefaţă.

Gustave Thibon (1903-2001) e un gînditor creştin de o tonică singularitate. E un neşcolit hipercultivat, în aşa măsură hipercultivat că ia în grijă şi cultivarea întrebărilor, a sensurilor ultime. Dintr-o veche familie din sudul Franţei, agricultor pe urmele tatălui său în Saint-Marcel-d’Ardèche, unde Thibon s-a născut şi a muncit toată viaţa, el ia în serios – cu o intensitate aparte – capacitatea omului de a-şi solicita gîndirea pînă la limită, pînă la contemplaţie. Lucrul cu pămîntul şi lucrul cu cerul s-au îmbinat la el într-o cale de cunoaştere, într-o iubire de înţelepciune metafizică. O spune în mod simplu şi spectaculos: „Datorită nu ştiu cărei chemări, am fost cuprins de o febră a cunoaşterii lipsită de orice finalitate... prin intermediul acestei sete de cunoaştere mi s-a revelat divinul”. Cel care, la treisprezece ani, a părăsit şcoala pentru a-l înlocui la cultivarea viei pe tatăl său plecat pe front a asimilat din plin, nesăţios, cultura mare a lumii. Face referire, ca la o hrană consumată, la filozofi şi poeţi europeni, la mistici creştini sau orientali, la înţelepciuni antice ori extra-europene. Forajul în mesajul christic, ancorarea în acesta îl deschid spre toate zările metafizicului. „Eroii, înţelepţii, poeţii, sfinţii din toate timpurile şi din toate ţările au spus, toţi, exact acelaşi lucru în formultări foarte diverse...”

În sfîrşit, Gustave Thibon e cineva devotat prieteniei spirituale şi comunicării. Mulţimea conferinţelor şi a cărţilor sale, calitatea gîndirii şi a scriiturii lui au fost omagiate de Academia Franceză prin două premii: marele premiu de literatură în 1964, marele premiu de filozofie în 2000.

Într-una dintre cărţile sale cele mai cunoscute, Ignoranţa înstelată (1974, tradusă la Humanitas în 2003), Gustave Thibon face o subtilă şi pertinentă distincţie. „Regulă generală: a nu identifica necunoscutul cu străinul. Dumnezeu este pentru noi fiinţa cea mai puţin străină (interior intimo meo) şi cea mai necunoscută (pe Dumnezeu nimeni nu l-a văzut...). Invers, cunoaştem foarte clar lucruri care ne sînt profund străine: legile materiei, lumea cifrelor etc. De aceea trebuie să-l tratăm pe Dumnezeu ca pe un necunoscut, nu ca pe un străin.”

Ca mai pretutindeni, Thibon dă roată aici temei interiorităţii: locul unde divinul e prezent mai propriu, mai consistent, mai adînc decît e chiar sufletul omenesc. În celebra formulare a lui Augustin, citată în pasaj, Dumnezeu ne e mai lăuntric decît ne sîntem noi înşine (Conf. 3, 6, 11). Sîntem fiinţe locuite, în centrul nostru profund, de o prezenţă care ne rămîne – poate – nebănuită, necunoscută, necăutată. Dar chiar spiritualii care forează spre adîncimile inimii dau acolo de o prezenţă de neepuizat pentru cunoaştere, care cheamă spre infinitul ei plin de sens. O spune, într-o frumoasă formulare, un contemplativ isihast, Nichifor din Singurătate (secolul al XIII-lea): „Coboară-te în tine însuţi” ca să ieşi din particularul tău, din scoarţele eului, „şi vei afla acolo trepte pe care vei putea să urci”. În general ignorăm nu numai acea Prezenţă. Ne ignorăm propria interioritate, nefiind îndeajuns de atenţi la verticala care se adînceşte în ea. „Înclinat să trăiască în sfera sensibilului şi a socialului, adică la suprafaţa lui însuşi”, spune Thibon, „nimic nu e mai misterios pentru om decît propria singurătate. De aceea, un Dumnezeu perfect interior nu poate fi decît un Dumnezeu transcendent.”

Tema singurătăţii, a omului „adunat”, care plonjează în sine pentru a descoperi comunicarea cu zenitul divin, e o temă dintotdeauna, de pretutindeni. Creştinsimul o exaltă, printre altele, în rugăciunea inimii. Plotin vorbeşte despre „fuga celui singur spre Cel singur”. Islamul mistic se referă la sirr, misterul, punctul de contact între străfundul conştiinţei şi Dumnezeu. A fi singur, în sensul de unificat, şi a fi orientat pe verticala care uneşte interioritatea profundă cu transcendenţa dau esenţialul oricărui program contemplativ.

Temă dintotdeauna, ea poate face pe neaşteptate semn în miezul prezentului, al unei actualităţi traumatice. Anii de pandemie ne-au impus distanţa sanitară, restrîngerea drastică a circulaţiei şi a reuniunilor, izolarea. Au fost ani apăsători, greu de trecut. Cîţi şi în ce măsură i-am folosit ca pe un prilej de valorificare a singurătăţii? Cîţi şi în ce măsură am transformat singurătatea impusă într-o singurătate benefică, de concentrare pe verticala fiinţei noastre? Ca pe un prilej de cunoaştere: a sonda propria interioritate şi Prezenţa necunoscută din adîncul ei? Un jurnalist catolic, Jean-Claude Noayé, a socotit că pandemia ne-a făcut mai sensibili la tema singurătăţii, la provocările, dificultăţile, beneficiile ei. A oferit publicului un volum despre practica ei spirituală: Ils ont choisi la solitude (Paris, 2022), o anchetă bine documentată asupra „celor care au ales singurătatea”, a eremiţilor diferitelor tradiţii, din timpurile vechi şi de astăzi.

Dar, în fond, singurătatea verticală pune în evidenţă o temă mai vastă: anume calitatea nepreţuită a persoanei, a oricărei persoane, de vreme ce adîncul fiecăreia e locul de întîlnire cu transcendentul. Nu e vorba aşadar despre o temă a evaziunii, care să ne scutească de atenţia faţă de actualitate. Dimpotrivă. Împreună cu Thibon şi Simone Weil se poate spune că o tradiţie spirituală îşi arată consistenţa şi prin lumina pe care o aruncă asupra lumii, asupra imediatului. Or, aşa fiind, tocmai perspectiva spirituală ne face mai acut atenţi la faptul că ne aflăm acum în cursul unei foarte grave înfruntări. Fiindcă ea priveşte tocmai persoana umană. Agresiunea Rusiei lui Putin asupra Ucrainei e atacul unui regim al forţei brute, care neagă persoana în demnitatea ei. Pentru Putin şi adepţii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatanţi, sînt nimic. Sau doar materie de procesat totalitar. Societăţile liberale, cu carenţele lor mereu criticate, mereu amendabile, sînt spaţii unde persoana umană îşi păstrează valoarea. Ucraina, cu ajutor occidental (poate nu îndeajuns de puternic), luptă nu numai pentru fiinţa ei naţională. Luptă împotriva unui regim al non-persoanei. Ne aflăm în spatele frontului ei de luptă. Sîntem parte a acestei înfruntări. Alături de îngrijorarea faţă de criza alimentelor, a energiei, a mediului, a puterii de cumpărare, e necesar să fim conştienţi de această miză a conflictului.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: Gustave Thibon

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.