O contradic╚Ťie: polis-ul din care polite╚Ťea a disp─ârut

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 911 din 23 ÔÇô 29 septembrie 2021
Theodor Pallady jpeg

Nu-╚Ťi trebuie subtilitatea cinic─â a lui Machiavelli ÔÇô sau resursele de ÔÇ×intelligenceÔÇŁ ale vreunui redutabil serviciu secret ÔÇô pentru a ├«n╚Ťelege c─â mizele politicii vor fi mereu acelea╚Öi: puterea ╚Öi banii, asortate cu efemerul ╚Öi convulsivul acces la pl─âcere (de la cea gastronomic─â p├«n─â la cea erotic─â). Puterea atrage bani ╚Öi cere fonduri (pentru campanii electorale, comunicare social─â, staff-ul partidelor etc). Ea ilustreaz─â prin defini╚Ťie o stare secund─â, respectiv ie╚Öirea din cenu╚Öiul condi╚Ťiei anonime, pe care cei mai mul╚Ťi o asum─â f─âr─â cr├«cnire. Puterea este intensificarea artificial extatic─â a dorin╚Ťei de nemurire. Pentru orice observator realist, ea nu e dorit─â ca atare, c├«t ca pa╚Öaport spre posteritate, prin dep─â╚Öirea imediatului, cu toate constr├«ngerile sale fizice, etice & legale. Ai spune c─â ÔÇô indiferent de epoc─â ╚Öi de regimul politic aparte ├«n care se manifest─â ÔÇô puterea ar fi miza celor care aspir─â spre un statut superior: campioni ai excesului (de munc─â, de intrig─â, de ambi╚Ťie), oameni care vor mai mult, pentru ei ╚Öi pentru comunitate, spirite nelini╚Ötite, neconsolate cu fatala resemnare a majorit─â╚Ťii.

Te-ai a╚Ötepta s─â vezi c─â din ÔÇ×elitaÔÇŁ politic─â fac parte cei meni╚Ťi s─â conduc─â, de vreme ce au fost mereu primii, la cele mai bune ╚Öcoli, ├«n profesiunea lor ini╚Ťial─â ori ├«n experien╚Ťa prealabil─â a unor forme nepolitice de autoritate. Ai crede c─â ÔÇ×maleficiiÔÇŁ oameni politici de╚Ťin m─âre╚Ťia sumbr─â a unor diavoli, grandoarea dostoievskian─â a unor tortura╚Ťi suflete╚Öte ╚Öi ardoarea livid─â a unor voca╚Ťii tenebroase. E cu at├«t mai surprinz─âtor s─â consta╚Ťi c─â, de fapt, sfera politicii atrage mai cur├«nd personaje cu ├«nsu╚Öiri deloc eroice: exper╚Ťi umezi ai furi╚Öatului, campioni ai oportunismului libidinos, tr─âd─âtori amnezici, semidoc╚Ťi incapabili s─â se analizeze, s─â priceap─â cadrul mare ├«n care evolueaz─â sau s─â dezvolte planuri coerente de ac╚Ťiune. Caraghio╚Öi ├«nfumura╚Ťi, dar infantili, vechili cu r├«njete viclene, samsari triviali, ├«n╚Ťoli╚Ťi cu elegan╚Ťa ridicol─â a fantelui de b├«lci, neto╚Ťi utili ╚Öi nepo╚Ťi inutili, ╚Öerpi f─âr─â din╚Ťi, tolomaci somnolen╚Ťi, cu ceasul mereu ├«nt├«rziat, sau isterici dizgra╚Ťio╚Öi, la un pas de apoplexie.

Ar fi nedrept s─â ├«nvinov─â╚Ťim democra╚Ťia pentru toate aceste figuri ale ÔÇ×cet─â╚ŤiiÔÇŁ care n-au ie╚Öit din codrii primordiali ai vie╚Ťii necivilizate. Avem, ├«n schimb, de ce s─â punem pe seama noii revolu╚Ťii tehnologice desacralizarea puterii: ├«n fine, o vedem, pentru c─â ea nu mai poate func╚Ťiona dec├«t la vedere, exhib├«ndu-╚Öi populist neputin╚Ťa moral─â ╚Öi pu╚Ťin─âtatea mental─â. De-a lungul timpului au existat monarhi sociopa╚Ťi sau slabi de cap, lideri de o tic─âloas─â eficien╚Ť─â, charismatici periculo╚Öi, demagogi f─âr─â scrupule, dar cei pe care i-au p─âc─âlit, abuzat sau dus cu vorba nu le vedeau portretul ├«ntreg, sub toate luminile zilei ╚Öi toate anotimpurile: le z─âreau, fascina╚Ťi sau ├«nfrico╚Öa╚Ťi (ceea ce adesea e totuna) numai aura, epifania distant─â, ca un fulger care br─âzdeaz─â cerul ├«ntunecat. ├Än era social media, aluzia din culise devine fanfar─â comunal─â, secretul se exhib─â ca selfie, proiectul se dizolv─â ├«n propagand─â rudimentar─â.

Partea lucid─â a publicului a renun╚Ťat la preten╚Ťia ca, prin alegeri, s─â fie selecta╚Ťi cei mai buni, pentru c─â p├«n─â ╚Öi ├«n decaden╚Ť─â exist─â o parte necariat─â, o zon─â vital─â, un sector intact. Ar vrea ├«ns─â ÔÇô ╚Öi degeaba ÔÇô s─â participe la psihodrama democratic─â f─âr─â s─â ├«nghit─â la nesf├«r╚Öit o avalan╚Ö─â de grosol─ânie, f─âr─â s─â asiste obligatoriu la o p─âruial─â grotesc─â, unde curtoazia, replica abil─â ╚Öi fine╚Ťea ironiei n-au ce c─âuta. Proasta cre╚Ötere provoac─â descre╚Öterea. Impolite╚Ťea generalizat─â ├«nr─âie╚Öte p├«n─â ╚Öi ├«ngerul r─âbd─ârii. Lipsa total─â de clas─â declaseaz─â tot ce atinge, de la via╚Ťa statului p├«n─â la argumentele stimei de sine.

Cu gravitatea lui profesoral─â, Constantin Noica ne-a atribuit o ontologie a prepozi╚Ťiei ├«ntru. Aceast─â particul─â spune c─â e╚Öti pe cale, c─â tinzi f─âr─â s─â fi atins ╚Ťinta, c─â e╚Öti condamnat la o situa╚Ťie tranzitorie, neterminat─â. A fi ├«ntru ├«nseamn─â a nu fi nici pe dinafar─â, nici pe din─âuntru. ├Äntruchip─âm magnific arta veleit─â╚Ťii, adic─â maioresciana form─â f─âr─â fond, mo╚Ötenit─â din pompo╚Öenia otoman─â, tranzac╚Ťionismul fanariot, dezl├«narea balcanic─â, liberalismul caragialesc ╚Öi dedublarea comunist─â. S├«ntem tot ce putem simula c─â s├«ntem, dar ├«ntruc├«tva.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.