Nu vă temeți!

Publicat în Dilema Veche nr. 937 din 24 – 30 martie 2022
Nu vă temeți! jpeg

În istoria ruginită a ultimului deceniu comunist, cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea răsună cu limpezime și putere: „Nu vă temeți!”. Mai întîi, în Piața Sfîntului Petru, pe 22 octombrie 1978, îndemnul este îndreptat către cei care se ascund de Hristos și nu vor să îi deschidă poarta sufletului lor. După puțin timp, în Polonia sa natală, se adresează celor care nu știu cum să înfrunte un regim brutal și îngust la minte, care înăbușă conștiințe și murdărește suflete. Pe parcursul întregului pontificat, îndemnul vorbește lumii întregi: modernității care și-a pierdut credința și a dobîndit în schimb frica de necunoscut; creștinilor, cărora le este teamă de întîlnirea cu aproapele lor; tuturor oamenilor, la întîlnirea inevitabilă cu propriul sfîrșit.

Frica este, în creștinism, o temă stranie. Hans Urs von Balthasar observa în 1951 că ea încă nu dispune de o tratare teologică sistematică. O va face chiar el însuși, în Creștinul și frica (1951, trad. rom. de Lorin Ghiman, Galaxia Gutenberg, 2016). Textul, dens și plin de referințe, atît biblice, cît și filosofice, argumentează ideea că Mîntuitorul transformă și resemnifică în mod radical frica, incluzînd-o (pe Cruce și, mai înainte, în Grădina Gethsemani) în lucrarea complexă a harului.

În Vechiul Testament, spune von Balthasar, există o „frică a celor răi” și „frica celor buni”. Prima este una vană, vecină cu nebunia: „Cel nelegiuit fuge fără ca nimeni să-l urmărească” (Pildele lui Solomon 28, 1). Cea de-a doua este temporară, îngăduită de Domnul doar ca răscruce a drumului către El: „De te culci, nu-ţi va fi teamă, iar de adormi, somnul tău va fi dulce” (Pildele lui Solomon 3, 24). În Noul Testament, partajul se păstrează, dar este, cum spuneam, resemnificat. Frica celor răi este de găsit în Apocalipsă, în preajma Judecății de la sfîrșit. Ea se mai numește „frică de păcat”. Frica celor buni (frica Crucii) este de găsit la piciorul Crucii, pe care este răstignit însuși izvorul vieții. Cea din urmă, așadar, este mai degrabă frică pentru ceilalți, pentru destinul lumii, nu pentru sine. Ea provine din „solidaritate” față de cei aflați în primejdia întunericului. În al doilea rînd, este o frică în care răsună ecoul „fricii” de pe Cruce, a Mîntuitorului care pătimește în chip real însingurarea și durerea. Este cu totul diferită de prima, pentru că nu este una care se trezește în fața primejdiei, ci una care este copleșită de proximitatea necuprinsului. În Evanghelie, un astfel de moment este și acela, zguduitor în încordarea lui, în care Isus îi spală picioarele lui Petru: „A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele?” (Ioan 13, 6). Ultimul aspect reprezintă pecetea unică a fricii creștine: credinciosul trece de la frica cea rea la frica mîntuitoare, „iar între ele, separîndu-le, se află în mod necesar zona lipsei de frică, ce este caracterizată de strălucirea credinței, iubirii și speranței” (p. 73).

Lipsa de frică a creștinului, alături de virtuțile speranței, credinței și iubirii, marchează, ca interval, momentul în care omul se ridică deasupra lumii, a primejdiei și a temerilor ei și se predă necuprinsului; dincolo de acest moment, frica Crucii intră într-o altă logică, în aceea a sfințeniei: „Nimeni nu e atît de dezarmat precum sfîntul în fața lui Dumnezeu și, de aceea, nimeni atît de pregătit să se lase inundat de orice frică” (p. 108).

Cartea lui Hans Urs von Balthasar poate așadar să nuanțeze îndemnul atotprezent în Scriptură și reluat apoi de Papa Ioan Paul al II-lea: „Nu vă temeți”. Nu este vorba despre curajul inconștient al celui care nu are nimic de pierdut și se aruncă cu capul înainte. Nu este nici semnul încredințării depline că, orice ai face, are cine să te scoată din necaz. Mai degrabă, cum spune și teologul elvețian, lipsa de frică este un „salt”, nu o atitudine. La fel sînt și virtuțile: nu simple stări interioare, ci, din contra, constante și infinite dislocări ale sufletului, pariuri și aventuri.

Întreaga argumentație teologică și filosofică a cărții nu poate fi urmărită îndeaproape aici. Rămîne însă ideea unei situări a lipsei de frică (numită uneori „curaj”) într-un interval al fricii: „Tocmai lipsa de apărare și, văzută dinspre omul natural, slăbiciunea (și, astfel, nu în ultimul rînd și frica) devine acum precondiția esențială pentru bărbăția creștină. Tocmai acolo unde dezvelirea inimii și a vieții se petrece cu adevărat strălucește cel mai pur adevărata forță, care nu e a mea, ci a Domnului” (pp. 107-108).

Unde găsește creștinul obișnuit puterea de a asculta cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea? Cum este posibil curajul în viața de zi cu zi, nu doar ca formă de eroism exemplar? O soluție ar fi aceea de a-l învăța dîndu-i mai întîi tîrcoale, nu direct: de a cultiva acele virtuți care îi sînt înrudite, ademenindu-l în propriul suflet. În marele manual al subversiunii creștine în inima absurdului, Jurnalul fericirii, Steinhardt scrie: „Frica trebuie învinsă. Nu există în lume decît un singur lucru, decît unul: curajul. Iar secretul este să ne purtăm aristocratic. Numai gentileţea, bunătatea, calmul, purtările frumoase au haz”. În traducerea lor omenească, marile virtuți cunosc formule propedeutice spectaculoase și „la îndemînă”: credința este o formă de încredere luminată de imaginație, dragostea înseamnă, în primul rînd, bunătate și politețe, speranța înseamnă bucurie, așteptare calmă, inteligență. Curajul în forma lui maximală pe care ni-l cer Evangheliile se reflectă în demnitate și stăpînire de sine. Toate aceste metode de a locui intervalul și de a aștepta în anticamera sfințeniei sînt forme de răspuns la chemările vieții creștine. Cred că îndemnul „Nu vă temeți!“ este, în ecoul lui abia auzit, mai întîi de toate o invitație la fericire, nu la înfruntare.

Apoi mai există o cale, pe care o putem găsi la unul dintre autorii preferați ai lui Hans Urs von Balthasar, Georges Bernanos. În Jurnalul unui preot de țară, în antiteză cu personajul principal, măcinat de boală și de „frica asta copilărească pe care mi-o provoacă suferința altora”, preotul din Torcy este întruchiparea unei credințe sănătoase, vesele și copilărești. Încă din primele pagini, naratorul scrie: „Comportarea lui față de mine m-a cam dezamăgit pentru că îi este silă de confidențe și știe cum să-ți taie și ție gustul de așa ceva cu rîsul lui puternic de om cumsecade, altminteri mult mai fin decît înfățișarea. Dumnezeule mare, ce-aș mai dori să am sănătatea lui, curajul și echilibrul său”. Astfel de oameni sînt, poate, cei cărora „Nu vă temeți!“ le sună simplu, firesc, precum o chemare la sărbătoare.

Ioan Alexandru Tofan este conferenţiar univ. dr. la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

Foto: Papa Ioan Paul al II-lea (wikimedia commons)

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.