Manifest realist pentru recuperarea studiilor clasice

Ștefan COLCERIU
Publicat în Dilema Veche nr. 366 din 17 - 23 februarie 2011
Manifest realist pentru recuperarea studiilor clasice jpeg

Aţi auzit, în ultima vreme, de la „responsabilii“ cu studiile umaniste altceva decît ieremiade? O parte a presei culturale euroatlantice, care se pretinde lucidă, trage semnal de alarmă după semnal de alarmă pentru oprirea măcelului culturii umaniste. Prin mediile academice supuse la rigori administrative, pe care nu le mai pot gestiona, adie un murmur crispat: în mod inevitabil, umanioarele vor sluji ca ardere de tot pentru propăşirea noului sistem de educaţie care nu crede în lacrimi, pune preţ doar pe eficienţa de tip corporatist, este croit pe logica productivităţii şi ahtiat după gîndirea instrumentală. Cu alte cuvinte, obsedat de întrebarea ultimă: „Ce produce Nelu după facultate?“. De aici şi drama disciplinelor umaniste, care îşi văd amputat rostul de modelatoare ale spiritului. 

Din această perspectivă, cea mai mică şansă de supravieţuire par să o aibă limbile clasice. Sînt ele viabile într-un model social bazat pe practici concurenţiale? În ciuda pesimismului negru din jurul nostru, am îndrăzni să articulăm un precaut „probabil“! 

În situaţia de faţă, există o singură certitudine, anume că lucrurile nu mai pot fi ca înainte. Un semn bun pentru culturile academice care au înţeles ritmul general al reformei educaţiei, un imens motiv de frustrare pentru cele care au perceput în el doar o cadenţă. Nu-mi aduc aminte să fi văzut în Olanda manifestaţiile din Germania sau din Austria ale studenţilor şi profesorilor care clacaseră sub presiunea reformei europene. Aceasta pentru că, în universităţile olandeze, Sistemul Bologna a fost adaptat din mers la realităţile interne, de-a lungul unor ani buni de negociere înainte de termenul ultim, pe cînd majoritatea celorlalte culturi europene a preferat să amîne la nesfîrşit reforma, burduşind literalmente înainte de deadline materia de studiu de patru ani în trei şi neschimbînd esenţialmente nimic. Eroarea de raţionament, căreia i-au căzut pradă actualii mari nemulţumiţi, provine din impresia că reforma vizează exclusiv o restrîngere cantitativă a resurselor (reducerea materiei, reducerea posturilor), pe cînd ea se doreşte a fi una de flexibilizare a structurilor (mobilitate internaţională, democratizare a opţiunilor de studiu, dialog interdisciplinar).

Între aceste capete ale alternativei, România pare mai degrabă ispitită să se alăture, pe poante, corului de mîrîieli. Însă, ca în atîtea domenii ale vieţii publice din această ţară, opinia generală despre sistemul autohton de educaţie este eronată. Asocierea noastră la protestele cu tentă conservatoare ale mediilor academice din vestul Europei este ridicolă. În Germania şi Franţa, inerţia are, in extremis, obiect: în domeniul limbilor clasice, de pildă, este vorba despre secole de învăţămînt de elită, la care profesorilor şi studenţilor le vine greu să renunţe. În România, în schimb, nu putem conserva decît spectrul „reformelor“ ceauşiste din anii ’80: nu credem că este un mister pentru nimeni faptul că rezultatele schimbărilor dintr-un sistem de educaţie se văd abia după 25-30 de ani de la aplicarea lor. Prin urmare, acum nu facem altceva decît să culegem roadele triumfului total al ideologiei comuniste asupra învăţămîntului românesc din anii ’80, ani pe care, în mod jalnic, unii continuă să îi considere un reper de eficienţă şcolară. Dezastrul de astăzi, din sistemul nostru de educaţie, reprezintă metastaza unui cancer ale cărui origini trebuie căutate în urmă cu treizeci de ani. În cei 20 de ani de după Revoluţie, nici un guvern nu a reuşit să pună măcar stavilă tăvălugului, necum să procedeze la o schimbare majoră, semn deloc întîmplător că România a continuat să rămînă, voit, în raza sumbră şi impură a luminii de la Răsărit. 

Împotriva mediilor clasiciste, prigoana a fost cu atît mai mare cu cît limbile clasice au fost considerate făţiş duşmani ideologici, în anii dictaturii proletariatului. Şi aici, ca peste tot însă, se poate constata cu ochiul liber cezura dintre generaţiile de profesori cu studiile terminate înainte de cel tîrziu 1975 şi tot ce a urmat. Cei dintîi beneficiaseră de resursele academice încă existente ale României de dinainte de război, dar, în ciuda unor eforturi individuale considerabile, nu au mai avut puterea să formeze, la rîndul lor, plenar, generaţia următoare. În faţa unui sistem opresiv de violenţa celui ceauşist, orice zidire unitară, coerentă funcţional, a fost anihilată. În condiţiile unui bruiaj continuu şi generalizat, strădaniile individuale, chiar supraomeneşti, ale profesorilor de mare calibru nu au fost suficiente decît pentru cultivarea unor specii pipernicite sau a unor exemplare rare, inegale. La treizeci de ani de la cataclismul la care ne referim, bătrînii, le-am spune, tragici au început să se retragă, nelăsînd în urma lor, în sistem, aproape nimic: ei nu pot fi, totuşi, ţinuţi vinovaţi pentru contraselecţia care le-a urmat, chip triumfător al hidrei ideologice. Are, aşadar, vreo noimă scheunatul nostru conservator? Totuşi, azvîrliţi cum sîntem în adîncul bolgiei acesteia, avem o speranţă, întreţinută, paradoxal, chiar de atît de contestata reformă europeană a învăţămîntului. Într-un fel ar trebui să ne considerăm norocoşi că avem în spate cîmpii pîrjolite şi ruine nu dintre cele mai bine păstrate. Sumbrul nimicului sau al aproape nimicului este mai uşor de evacuat decît temeliile unor sisteme sclerozate. Nu ni se cere decît inteligenţă instituţională, adică flexibilitate, pragmatism de bună calitate, empatie şi, în cea mai mare măsură şi cel mai greu pus în joc, conştiinţă morală.  

Astfel, una dintre măsurile iminente care dă fiori unei părţi însemnate a mediilor noastre academice este descentralizarea structurilor universitare. Cu alte cuvinte, organizarea universităţilor pe departamente, în detrimentul angrenajelor masive şi greu de urnit pe care le reprezintă facultăţile. Nu ne putem pronunţa asupra impactului unei atare reorganizări asupra altor discipline umaniste, dar în cazul clasicelor ea poate aduce salvarea mult aşteptată. Aceasta datorită vocaţiei unice pentru interdisciplinaritate pe care o au literele clasice: disciplina însăşi îi impune celui care o practică frecventarea asiduă a istoriei, a filozofiei, a arheologiei, a antropologiei, a religiei antice. Se înţelege, aşadar, că izolarea din ultima vreme a domeniului în intimitatea exclusivă a lingvisticii şi a istoriei literaturii este de natură, am zice, patologică. A continua în aceiaşi termeni înseamnă, fără doar şi poate, colaps rapid. A cere asistenţa altor secţii de limbi străine, eventual romanice, ameninţate la rîndul lor de extincţie, este, de asemenea, dovada unei gîndiri nefericite şi, mai grav, rău intenţionate faţă de demnitatea propriului domeniu de excelenţă. 

Soluţia ar fi înfiinţarea unui departament modern şi flexibil de Studii ale Antichităţii, care să angreneze în ordinea naturală a lucrurilor domeniile conexe amintite mai sus. 

Aceasta însă presupune, la nivel moral, buna-credinţă a tuturor părţilor implicate, abandonarea binecunoscutelor politici de rapt, reprimarea vanităţilor mărunte şi asumarea unei culturi a dialogului. La nivel instituţional, constituirea unui asemenea departament ar însemna, desigur, şi luarea unor decizii mai puţin plăcute, de tipul reevaluării serioase a personalului didactic, pe cît posibil de comisii academice internaţionale. Nu se pot înghesui, în cadre noi, vechile cohorte. Angajarea prin concurs corect a unui număr restrîns de specialişti, cu experienţă occidentală, în măsura necesităţilor reale ale departamentului ar fi soluţia echitabilă. Apoi, pentru clasicişti, pasul ar presupune şi abandonarea lestului de cursuri hiperspecializate teoretic la primul nivel şi prezentarea lor sub formă de cursuri opţionale la masterat sau la doctorat. Ne referim la masiva informaţie lingvistică pur teoretică, inutilă, în acest stadiu. De asemenea, ar trebui renunţat la cursurile nerealiste de istoria literaturii greceşti şi latine, fiind preferabile cursuri speciale pe anumite perioade, autori fundamentali şi paradigme de gîndire. În schimb, s-ar cîştiga pariul cu principiul instrumental, prin intensificarea cursurilor practice de limbă, adevărata vocaţie a clasicistului de cursă lungă. Cum uşor se poate constata, raportul mai mult text şi mai puţină informaţie teoretică atrage un număr mai mare de studenţi, cu interese mult mai variate, veniţi aici cu scopul foarte serios şi precis de a învăţa greacă veche şi latină. În definitiv, numai acest tip de practici justifică, fie şi doar financiar, retragerea ulterioară a unora pasionaţi şi puţini în jocurile lingvisticii superioare. 

Avantajele vor apărea imediat: în cadrul aceluiaşi departament, studenţii vor putea opta, în acord cu infrastructura creată special, pentru cursuri care altfel ar fi foarte greu de armonizat administrativ. De pildă, dacă vrei să faci clasice pure, vei beneficia simultan şi de cursuri magistrale de istorie şi de filozofie antică. Dar poate că te interesează mai ales istoria Greciei. Vei avea acces direct la surse, fără bîjbîieli, în urma alegerii cursurilor practice obligatorii de greacă. La fel, te vor fi pasionînd religiile din bazinul mediteranean. Foarte bine, vei putea să te apleci asupra lor, avînd mereu în spate esenţiale cursuri de filozofie antică şi de limbi clasice. Combinaţiile posibile sînt foarte numeroase, fără pericolul de a sfîrşi într-un talmeş-balmeş general, datorită politicii corect aplicate de credite transferabile şi a autonomiei specializării principale. Un alt avantaj constă în sporirea şanselor de a organiza, pe cont propriu, în virtutea unei autonomii departamentale, toate cele trei cicluri de studii: licenţă, masterat, doctorat. Un masterat interdisciplinar în Ştiinţele Antichităţii, cu multiple module, este la fel de mult de dorit ca o şcoală doctorală proprie, în care se vor aduna specialişti din domenii foarte apropiate, şi nu doctoranzi strînşi cu furca din arii culturale teribil de diferite. Apoi, un asemenea departament poate stabili, mult mai coerent, relaţii oficiale internaţionale cu departamente similare din lumea civilizată, care au înţeles să procedeze la o reformă de felul celei pe care o descriem aici. Colaborarea reală cu universităţi occidentale aduce nu numai prestigiu, mobilitate (pentru studenţi şi profesori, deopotrivă) şi plusvaloare ştiinţifică, dar şi bani, foarte mulţi bani din fonduri structurale europene: universităţile vestice sînt direct interesate de colaborarea cu estul tocmai din acest motiv şi ştiu cum să atragă banii. Mai mult, este în interesul – am zice vital – al departamentului să iasă la rampă, în viaţa publică, prin organizarea constantă de conferinţe, mese rotunde şi diverse alte manifestări culturale. Ştim deja instituţii de prestigiu gata să găzduiască evenimente de acest tip, cu impact serios la publicul larg. Ermetismul sectar practicat în diverse săli din Universitate dă rezultate pe măsură. Ca să nu mai spunem că departamentul s-ar putea angaja la girarea unor şantiere arheologice şi ar putea încheia contracte cu edituri de bună cotaţie, pentru proiecte consecvente de traducere profesionistă a autorilor importanţi ai Antichităţii. 

Granturile s-ar obţine mai uşor, bursele pe programe structurale ar fi accesibile, atît de necesarele stagii de studiu in situ, adică deplasările estivale de cîte două-trei săptămîni cu studenţii în Grecia şi în Italia, pe care Secţia de Limbi clasice nu şi le mai permite de şaptezeci de ani, se vor putea întreprinde fără mari tribulaţii.

Oricît de fantasmagoric ar părea proiectul de mai sus, putem da asigurări că este fezabil. Experienţa pe care am avut-o cu înfiinţarea Masteratului de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii ne spune că, bine dozate, eforturile pentru alcătuirea unui Departament de Studii ale Antichităţii vor fi răsplătite cu vîrf şi îndesat. Desigur, reticenţele virginale, scepticismul strămoşesc şi iritările locale sînt inevitabile. Totuşi, un proiect de anvergură, inteligent articulat, nu poate decît să aducă cu sine aprobarea mărimilor universitare. Ceea ce trebuie să înţeleagă forurile decidente este că acum e un moment providenţial pentru salvarea reală şi demnă a unei discipline ameninţate. În bună măsură, situaţia Literelor clasice la nivel internaţional este atît de tristă pentru că decidenţi orbi din domeniu au scăpat prilejul favorabil. Ratarea acestui kairos va lăsa în urmă deja binecunoscute lamentaţii şi recriminări. Marii, nedreptăţiţii şi dispăruţii profesori merită, măcar acum, o reparaţie a demnităţii pierdute a discipolilor. 

Ştefan Colceriu, doctor în filologie clasică, este cercetător la Institutul de Lingvistică.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

De ce e singură acum Carmina Vârciu, fiica lui Liviu Vârciu
Carmina Vârciu iubește din nou, după despărțirea de fostul iubit. Fotografia prin care și-a dat de gol noua relație
Viața sentimentală a Carminei Vârciu pare să fi luat o turnură neașteptată. Fiica lui Liviu Vârciu a lăsat în urmă povestea de iubire cu fostul partener și pare pregătită să acorde o nouă șansă dragostei.
masina lovita de tren in campulung png
O mașină, lovită de locomotivă în Câmpulung. Trei persoane au ajuns la spital
O mașină a fost lovită de o locomotivă miercuri seară, 18 noiembrie, la o trecere la nivel cu calea ferată din municipiul Câmpulung, județul Argeș. Trei persoane au fost transportate la spital, toate fiind conștiente.
image png
Selecționerii României sortiți eșecului! Cele mai slabe rezultate pe banca tehnică după primele 6 meciuri: Gică Hagi, bilanț de uitat
De-a lungul anilor, mai mulți selecționeri au avut parte de începuturi dificile pe banca tehnică a României.
cub anamaria prodan reghecampf png
Ce a făcut Anamaria Prodan după ce l-a dat în judecată pe Reghecampf pentru abandon în familie: „Mă bucur că Bebeto o să-și primească banii!”. Fiul vedetei s-a mutat de acasă
Instanța de judecată ar fi pus poprire pe veniturile lui Laurențiu Reghecampf, iar actele ar fi fost trimise deja la FCSB, astfel că Laurențiu Reghecampf junior ar urma să înceapă să primească banii cuveniți.
Percheziții într un dosar de fraudă informatică (1) jpeg
„V-am identificat într-o tentativă de fraudă”. O nouă metodă prin care escrocii încearcă să obțină datele bancare ale românilor
Directoratul de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei noi tentative de fraudă prin apeluri telefonice succesive. Atacatorii se prezintă mai întâi drept angajați ai unor operatori de telefonie mobilă, apoi susțin că sunt reprezentanți ai instituției și încearcă să obțină date personale.
traian basescu inquam jpg
Traian Băsescu: Marian Neacșu va fi „premierul executiv” al Guvernului. Ce rol îi mai rămâne lui Luca Niculescu
Fostul președinte Traian Băsescu susține că vicepremierul PSD Marian Neacșu va avea, în realitate, rolul unui „premier executiv” în actualul Guvern, în timp ce Luca Niculescu va ocupa funcția de premier.
image png
Cum a ajuns Marian Neacșu (PSD) să coordoneze 15 ministere și 11 structuri guvernamentale. Guvernul explică noua împărțire a puterii
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat miercuri seară de ce vicepremierului Marian Neacșu i-au fost acordate atribuții extinse de coordonare și avizare în cadrul Executivului condus de Luca Niculescu.
liliana ruse facebook jpg
Jurnalista Liliana Ruse, mărturisire dureroasă despre lupta cu un cancer rar. „În curând nu voi mai putea munci”
Jurnalista și prezentatoarea Digi24 Liliana Ruse traversează o perioadă extrem de grea, după ce a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer. Tratamentul pe care îl urmează este unul agresiv, iar efectele chimioterapiei îi afectează inclusiv mobilitatea.
podul crimeea jpg
Rusia acuză Olanda ca e de partea Ucrainei, după atacul asupra Podului Kerci. „Moscova a fost informată în mod corespunzător”
Ambasada Rusiei în Țările de Jos a acuzat miercuri, 18 noiembrie, autoritățile de la Haga că se implică în conflictul din Ucraina, după ce a redistribuit o postare a companiei Destinus despre atacul cu rachete RUTA asupra Podului Kerci din Crimeea.