Energii divine necreate...

Publicat în Dilema Veche nr. 972 din 24 noiembrie – 30 noiembrie 2022
Theodor Pallady jpeg

Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc. De la primii apologeți, trecînd prin autorii patristici din era primelor șapte Sinoade ecumenice și urmașii lor bizantini, găsim în acest idiom uluitor mai toate operele dogmatice, mistice și canonice realmente fundamentale pentru „dreapta credință” și poate că nu-i de mirare, de vreme ce Noul Testament însuși a fost redactat în dialectul comun al culturii elenistice. Pentru creștinismul răsăritean, bizantin și imperial, ultima creație teologică – fidelă tradiției, însă nu mai puțin dezvăluitoare – apare prin scrierile lui Grigorie Palamas, în secolul al XIV-lea, anticipînd oarecum căderea Constantinopolului. Că ne place sau nu, doctrina palamită – asimilată ortodoxiei cam deodată cu trecerea autorului ei în rîndul sfinților (la 1368) – a reprezentat cîntecul de lebădă al gîndirii grecești: de atunci încoace au apărut, fără îndoială, multe generații de teologi și mari figuri mistice, numai că toate s-au ocupat cu sintezele, recapitulările și renașterile „neo-patristice”, refuzînd în linii mari atît modernitatea, cît și evoluția doctrinară post-bizantină din sînul romano-catolicismului. 

Biografia lui Grigorie Palama s-a desfășurat într-un context istoric dramatic. Bizanțul agoniza deja, luptele politice intestine îl rodeau necontenit, iar încercările de unire cu Roma pontificală eșuau continuu, din obstinație și orgoliu: grecii știau că moștenesc Atena – care dăruise Romei filozofia și artele –, așa cum își aminteau că Vulgata nu era decît tălmăcirea Septuagintei și a Noului Testament grec, sau că dreapta credință s-a fixat sub autoritatea episcopilor răsăriteni, deci preferau să moară alături de adevărul stabilit în universul lor cultural decît să accepte compromisurile cu dogmele presupus eretice ale teologilor din Apus. Adversarii lui Grigore Palama, în frunte cu monahul calabrez Varlaam, secondat de Grigorie Akyndinos sau Nichifor Gregoras, erau taxați sub infamanta etichetă de latinofroni. Platon îi era opus lui Aristotel, așa cum teologia filocalică și curentul spiritual isihast făceau de rușine zorii raționaliști ai scolasticii. Realizăm acum că această dihotomie va fi fost complet artificială, dat fiind că – în mileniul Bisericii nedespărțite – atît (neo)platonismul, cît și aristotelismul modelaseră vocabularul dogmelor creștine deopotrivă în Apus și în Răsărit. 

În 2011, episcopul de Huși, PS Ignatie Trif,  a susținut, la Universitatea din București, o teză doctorală intitulată Sfîntul Grigorie Palama și teologia energiilor necreate, pe care o publică recent într-un volum elegant, sub dubla egidă editorială Spandugino/Horeb (2022, 617 p.). E o cercetare completă și laborioasă despre viața, scrierile și luptele doctrinare ale lui Palama, atît de importante în spațiul ortodox post-bizantin. PS Ignatie a parcurs atît textele originale, cît și succesivele lor ediții critice, glosînd comparativ pe seama analizelor întreprinse de feluriții savanți care s-au dedicat respectivei problematici. Analiza sa ne arată că (lăsînd deoparte Filioque) înstrăinarea dintre Răsărit și Apus a început pe terenul grației sau al harului, în raportul lor cu natura (fizică) și cu cea umană. Din păcate, reaua credință a fost... bilaterală, așa că subtilitatea învățăturii despre energiile divine necreate nu a fost recunoscută ca atare decît în secolul 20, mai cu seamă după ce John Meyendorff și Pr. Dumitru Stăniloae au readus-o la lumină, scuturînd de pe textele fostului arhipăstor al Tesalonicului praful polemicilor interconfesionale. 

Admir acribia tezei PS Ignatie: nu i-a scăpat nimic, iar notele – expediate la finalul volumului – sînt monumentale pînă la intimidare. Avem de-a face cu o „sumă” palamită fără rest, deci cu un instrument de lucru simultan util celor preocupați de istoria creștinismului, de studiile bizantine și de teologia ortodoxă. M-ar fi interesat să aflu opinia autorului despre raportul dintre isihasmul filocalic și Renașterea europeană, amînată cu două secole în partea noastră de continent: a fost această formulă spirituală profund anistorică un substitut „grecesc” al liniei evolutive care a structurat Occidentul modern? Iată pesemne materialul unei cărți încă nescrise...

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.