Despre polite╚Ťe

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg

├Än 1892, Henri Bergson, deja autor al faimosului Essai sur les donn├ęes imm├ędiates de la conscience, public─â ├«n La Revue p├ędagogique discursul pe care ├«l ╚Ťinuse la decernarea premiilor de la sf├«r╚Öitul anului ╚Öcolar elevilor Liceului ÔÇ×Henri IVÔÇŁ, unde era profesor. Dup─â toate regulile artei, cu doar c├«teva referin╚Ťe clasice, un text de circumstan╚Ť─â devine de la primele paragrafe o medita╚Ťie filosofic─â despre polite╚Ťe ÔÇô tem─â de predilec╚Ťie a culturii franceze moderne. Totu╚Öi, Bergson alege s─â nu evoce nici Caracterele lui La Bruy├Ęre, nici Maximele lui La Rochefoucauld, nici Cuget─ârile lui Pascal, ├«n favoarea unei expuneri de o frumuse╚Ťe clasic─â, pornind de la situa╚Ťii cotidiene.

O prim─â expresie a polite╚Ťii e buna cuviin╚Ť─â, respectarea ├«ntocmai a codului manierelor, civilitatea elementar─â. Pentru Bergson acesta e doar aspectul ei de ritual social, care nu exprim─â excelen╚Ťa umanului. Abia odat─â cu ÔÇ×polite╚Ťea spirituluiÔÇŁ educa╚Ťia atinge un nivel la care mondenitatea dep─â╚Öe╚Öte formalismul: ÔÇ×Omul de lume bine format ╚Ötie s─â vorbeasc─â oricui despre ceea ce-l intereseaz─â; p─âtrunde ├«n vederile celuilalt f─âr─â s─â le asume ├«ntotdeauna; ├«n╚Ťelege totul f─âr─â s─â scuze totul. Ceea ce ne place la el este u╚Öurin╚Ťa cu care se mi╚Öc─â printre sentimente ╚Öi ideiÔÇŁ. Altfel spus, a ╚Öti s─â conversezi, a fi atent la ceea ce spune cel─âlalt, a-i ├«n╚Ťelege perspectiva ╚Öi a intra ├«n dialog f─âr─â a-╚Ťi afirma de la bun ├«nceput dezacordul e o polite╚Ťe superioar─â, pe care doar suple╚Ťea inteligen╚Ťei o poate aduce ├«n rela╚Ťiile dintre oameni. Dar cea mai profund─â manifestare a polite╚Ťii este cea a inimii. Dac─â ├«n registrul inteligen╚Ťei e vorba mai degrab─â de un ÔÇ×talentÔÇŁ, abia aici, la nivelul inimii, polite╚Ťea tinde spre virtute. A sim╚Ťi c├«nd cineva are nevoie de ├«ncurajare sau c├«nd fragilitatea e prea mare pentru o critic─â prea f─â╚Ťi╚Ö─â, a respecta partea cu neputin╚Ť─â de exprimat din cel pe care ├«l ai ├«n fa╚Ť─â, ÔÇ×timidit─â╚Ťile aparent ├«nvinse, deziluziile o clip─â consolate, toate aceste triste╚Ťi plutitoareÔÇŁ, ├«nseamn─â a face dovada unui tact ╚Öi a unei fine╚Ťi interioare care dau chip polite╚Ťii celei mai ├«nalte.

Bergson era, desigur, con╚Ötient de ne├«ncrederea pe care o putea trezi mondenitatea temei. Dar a salvat-o aleg├«nd s─â nu o trateze ca moralist. Altminteri, se ╚Ötia deja, cu precizia necru╚Ť─âtoare a unui La Rochefoucauld, c─â ÔÇ×virtu╚Ťile nu s├«nt, cel mai adesea, dec├«t ni╚Öte vicii deghizateÔÇŁ ╚Öi c─â ritualul polite╚Ťii poate deveni o abil─â tactic─â social─â a amorului-propriu. Dac─â ne oprim la suprafa╚Ťa rela╚Ťiilor umane, bunele maniere, f─âr─â de care nu se poate construi o via╚Ť─â comun─â, vor ajunge la un moment dat ÔÇô cum, de altfel, au ╚Öi ajuns ÔÇô s─â fie contestate ca limit─âri absurde. Dar suple╚Ťea inteligen╚Ťei ╚Öi bun─âtatea inimii vor putea fi cu greu evacuate din portretul unei umanit─â╚Ťi civilizate. Pentru adulatorii autenticit─â╚Ťii ╚Öi ai sincerit─â╚Ťii cu orice pre╚Ť, polite╚Ťea este funciarmente minat─â de formalism ╚Öi ipocrizie. E ├«n aceast─â respingere o viziune asupra umanului ├«n care bun─âvoin╚Ťa ╚Öi delicate╚Ťea nu pot fi dec├«t manifest─âri viclene ale iubirii de sine ╚Öi de putere ÔÇô ├«n fond, singura realitate, nu-i a╚Öa? Sau, poate, e o ├«n╚Ťelegere a polite╚Ťii doar ca expresie a ritualului social din care profunzimile nu fac parte. Pledoaria lui Bergson, trec├«nd de la rela╚Ťiile exterioare la dialogul intelectual p├«n─â la aten╚Ťia l─âuntric─â fa╚Ť─â de cel─âlalt, este ╚Öi o ├«ncercare de ├«ntemeiere a civilit─â╚Ťii pe excelen╚Ťa de care este capabil─â umanitatea: a-l respecta pe cel─âlalt chiar dac─â nu-i ├«mp─ârt─â╚Öe╚Öti nici opiniile, nici situa╚Ťia de via╚Ť─â. Numai c─â nu este vorba de un raport de acceptare exterioar─â, indiferent─â sau calculat─â, ci de o sensibilitate definitorie a spiritului. Polite╚Ťea, care se a╚Öterne peste asperit─â╚Ťile noastre ca un balsam, e mai mult dec├«t un cod de comportament, amendabil ├«n func╚Ťie de ├«mprejur─âri ╚Öi de epoci. Ea poate fi, pornind de la datele noastre structurale, o virtute a convivialit─â╚Ťii spirituale. Cuviin╚Ť─â, afabilitate, inteligen╚Ť─â a inimii ÔÇô polite╚Ťea nu destituie ╚Öi nici nu supline╚Öte franche╚Ťea sau curajul, ├«ns─â ofer─â lumii gra╚Ťia f─âr─â de care ar fi mai s─ârac─â.

Bogdan T─âtaru-Cazaban este cercet─âtor ├«n istoria religiilor. A publicat recent (├«mpreun─â cu Daniela Dumbrav─â): Andr├ę Scrima: exp├ęrience spirituelle et langage th├ęologique, Roma, 2019.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.