Cum redescoperim tradi╚Ťia?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 912 din 30 septembrie ÔÇô 6 octombrie 2021
Cum redescoperim tradi╚Ťia? jpeg

Supus─â ast─âzi tuturor echivocurilor, tradi╚Ťia este c├«nd gustat─â, c├«nd respins─â vehement ca obstacol al progresului. Sub form─â culinar─â, ca exotism local sau ├«ndeletnicire pitoreasc─â, tradi╚Ťia sau, mai bine spus, tradi╚Ťiile intr─â lesne ├«n brand-urile turistice ╚Öi ├«n planurile de vacan╚Ť─â. Dar ├«n sensul de transmitere a ceva ce vine din trecut ca adev─âr sau ca valoare, tradi╚Ťia nu mai beneficiaz─â de aceea╚Öi charism─â. Nimic nu treze╚Öte mai mult vigilen╚Ťa dreptului la noutate ╚Öi dezgustul celor ce jur─â pe ruptura de trecut dec├«t invocarea argumentelor tradi╚Ťiei, oricare ar fi ea, dar mai cu seam─â dac─â e vorba de cea religioas─â. Filosoful R├ęmi Brague f─âcea, ├«ntr-o carte despre ÔÇ×timpurile moderneÔÇŁ, aceast─â distinc╚Ťie ├«ntre tradi╚Ťia care ne place ╚Öi cea pe care o respingem: ne place ceea ce asimil─âm, asemenea unei baghete, zicea el, ╚Öi respingem ceea ce face trecerea ├«ntre ieri ╚Öi m├«ine, adic─â transmiterea, continuitatea. Iar acest tip de raportare ambivalent la tradi╚Ťie pune ├«n dificultate tradi╚Ťia ├«ns─â╚Öi, victim─â a disputei f─âr─â sf├«r╚Öit ├«ntre revolu╚Ťionari ╚Öi tradi╚Ťionali╚Öti.

Oric├«t ar p─ârea de straniu, situa╚Ťia nu e nou─â. Deja fiecare domeniu are propria istorie a luptei ├«ntre revolu╚Ťionari ╚Öi tradi╚Ťionali╚Öti, ├«nainte ca aceste dou─â moduri de a fi s─â se ├«nfrunte ├«n arena public─â. Problema e c─â ambele atitudini au, de obicei, prea mult─â pasiune ╚Öi prea pu╚Ťine nuan╚Ťe ╚Öi c─â s├«nt esen╚Ťialmente construc╚Ťii reactive: respingerea trecutului ├«n bloc pentru a face loc nout─â╚Ťii versus recuperarea nostalgic─â ╚Öi autoprotectoare a trecutului ca tradi╚Ťie. Cred c─â nu va surprinde pe nimeni c─â teritoriul prin excelen╚Ť─â de dezbatere a fost ╚Öi este chiar lumea religiei, pe toate palierele ei, considerat─â ├«ndeob╚Öte prea repede ca st├«nd de partea trecutului revolut.

O carte recent ap─ârut─â la Editura Doxologia este, ├«n opinia mea, o binevenit─â intrare ├«n materie dinspre teologia ortodox─â ├«n rela╚Ťie cu modernitatea. Este vorba despre traducerea de c─âtre Drago╚Ö D├ósc─â ╚Öi Octavian-Adrian Negoi╚Ť─â a unui volum editat de Brandon Gallaher ╚Öi Paul Ladouceur, care cuprinde Scrierile esen╚Ťiale ale p─ârintelui Georges Florovsky (1893-1979), probabil cel mai influent teolog programatic al ortodoxiei secolului trecut. Dincolo de biografia sa intelectual─â ╚Öi de parcursul s─âu neobi╚Önuit, din mediile diasporei ruse╚Öti p├«n─â la Princeton, de la disputele ├«n jurul marilor sisteme filosofico-teologice ale lui Soloviov sau Bulgakov p├«n─â la dialogul ecumenic, prin studiile ╚Öi articolele reunite ╚Öi excelent editate ├«n aceast─â carte p─ârintele Florovsky ne face s─â plonj─âm ├«n tensiunea ├«ns─â╚Öi a dezbaterii despre sensul tradi╚Ťiei.

Pentru c─â dac─â e important ca ├«n arena public─â s─â ╚Ötim ce sens atribuim tradi╚Ťiei pe care o invoc─âm sau o respingem, cu at├«t mai mult ├«n teologie e vital s─â preciz─âm termenii ╚Öi s─â distingem ├«ntre tradi╚Ťie ╚Öi tradi╚Ťii, ├«ntre ceea ce e transmis ╚Öi confirmat de-a lungul timpului ca adev─âr revelat ╚Öi m├«ntuitor ╚Öi diferitele ├«ncerc─âri omene╚Öti de a-l aproxima sau de a-l instrumentaliza. Cine se va apleca atent asupra acestor pagini intense, polemice, dar ╚Öi pline de speran╚Ťa revitaliz─ârii tradi╚Ťiei autentice a Bisericii, va vedea c├«t de exigent este s─â vorbe╚Öti despre tradi╚Ťie ├«n sens eclezial ╚Öi c├«t de departe pot fi de aceasta diferitele tradi╚Ťionalisme. ├Än primul r├«nd, pentru c─â tradi╚Ťia nu se confund─â cu trecutul ╚Öi nici cu formele osificate ale vener─ârii sale. Tradi╚Ťia e transmiterea vie, ├«n prezent, a adev─ârului de credin╚Ť─â; nu este repetarea mecanic─â a formulelor ÔÇô f─âr─â ├«ns─â a le devaloriza ÔÇô, ci ÔÇ×experierea trecutului ca pe ceva nouÔÇŁ, descoperirea sensului s─âu, care cuprinde ├«ntr-o comuniune transtemporal─â pe cei care au aceea╚Öi credin╚Ť─â, aprofundat─â ├«n fiecare epoc─â ╚Öi cu fiecare persoan─â. ├Än experien╚Ťa de credin╚Ť─â ╚Öi de apartenen╚Ť─â real─â la Trupul lui Hristos se afl─â tradi╚Ťia ca ÔÇ×principiu de cre╚Ötere ╚Öi regenerareÔÇŁ, cu ├«ntreg dinamismul ei creator. De pild─â, a te ├«ntoarce la P─ârin╚Ťii Bisericii nu ├«nseamn─â ÔÇ×o repetare oarb─â ╚Öi servil─â, ci mai degrab─â o dezvoltare suplimentar─â a acestei ├«nv─â╚Ť─âturiÔÇŁ. ╚śi p─ârintele Florovsky nu ezit─â s─â-l citeze pe admirabilul cardinal Newman, pentru c─â, dup─â cum tot el spune, mustr├«nd triumfalismele r─âs─âritene, ÔÇ×calea c─âtre o re├«nnoire cre╚Ötin─â este una critic─â, nu ironic─âÔÇŁ.

Bogdan T─âtaru-Cazaban este cercet─âtor ├«n istoria religiilor. A publicat recent (├«mpreun─â cu Daniela Dumbrav─â): Andr├ę Scrima: exp├ęrience spirituelle et langage th├ęologique, Roma, 2019.

Foto: Georges Florovsky

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.