Comunit─â╚Ťi ale autolimit─ârii

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
Comunit─â╚Ťi ale autolimit─ârii jpeg

├Än volumul s─âu Facebook. Fabrica de narcisism, publicat ├«n 2015, Teodor Baconschi semnala, ├«n subcapitolul ÔÇ×Etica autolimit─âriiÔÇť, o posibil─â cale de ie╚Öire din starea de spirit consumerist─â care acapareaz─â globul pe zi ce trece. El identifica ├«ntr-o prim─â etap─â aceast─â cale cu numele unei mi╚Öc─âri de societate preponderent americane, transition town, ├«n cadrul c─âreia mici comunit─â╚Ťi umane defineau standarde de consum energetic care s─â le ofere autonomie fa╚Ť─â de marea industrie produc─âtoare de energie. ├Än paginile dedicate fenomenului, pe care ├«l descria cu simpatie, identifica ╚Öi un caz rom├ónesc: ╚ścoala de la Bune╚Öti. Am primit atunci cu uimire ╚Öi gratitudine men╚Ťiunea modestului nostru experiment (conceput ├«mpreun─â cu arh. Ana-Maria Goilav) de arhitectur─â cu materiale vernaculare ├«ntre ├«ncerc─ârile de a ie╚Öi din impasul unei civiliza╚Ťii supratehnologizate. ├Än urma vizitei recente la ╚ścoala de la Bune╚Öti, ├«i datorez un r─âspuns lui Teodor Baconschi.

Subcapitolul c─âr╚Ťii lui Teodor Baconschi se deschidea simbolic cu vestea sinuciderii vestitului actor Robin Williams. Teodor Baconschi ne prevenea astfel c─â, ├«n lipsa unei autolimit─âri controlate ╚Öi asumate, se isc─â la un moment dat forme de autolimitare bru╚Öte ╚Öi tragice: pierderea sensului existen╚Ťei. ├Äntreaga societate a Occidentului este, sub diferite forme de excese consumeriste, amenin╚Ťat─â de sinucideri individuale sau chiar de o metaforic─â sinucidere colectiv─â. Prototipul acestei crize este vedeta public─â aflat─â permanent la m├«na gusturilor publicului aduc─âtor de venit, care-╚Öi manifest─â cu sadism asupra vedetei foamea de spectacol. Facebook-ul democratizeaz─â aceast─â presiune ╚Öi o extinde asupra tuturor celor care se expun preferin╚Ťelor ╚Öi exprim─ârii necontrolate ale unui public anonim. Teodor Baconschi se ├«nscria, prin aceast─â carte, ├«ntr-o serie de g├«nditori europeni sau americani care, relu├«nd tema declinului Occidentului, nu se mul╚Ťumeau cu o not─â fatalist─â ╚Öi de autodetestare, ci imaginau alternative ╚Öi ├«ncerc─âri de ie╚Öire din impasul unei societ─â╚Ťi care nu-╚Öi mai asum─â o identitate civiliza╚Ťional─â.

Originile recente ale acestei teme a autolimit─ârii le reg─âsim ├«n con╚Ötientizarea crizei ecologice pe care o produce umanitatea ├«ntr-o progresie demografic─â geometric─â, epuiz├«nd rapid resursele de hran─â ╚Öi energie ale planetei. Prima voce puternic─â a acestei noi con╚Ötiin╚Ťe a apar╚Ťinut etologului Konrad Lorenz (Cele opt p─âcate capitale ale omenirii civilizate, carte publicat─â ├«n 1973). Apoi tema a revenit cu mai mare intensitate sub pana scriitorului ╚Öi disidentului politic Aleksandr Soljeni╚Ť├«n prin formula ÔÇ×autolimitarea omuluiÔÇŁ (Discursul rostit la Academia Interna╚Ťional─â de Filozofie din Lichtenstein ÔÇô septembrie 1993). Primul vedea nevoia acestei autolimit─âri umane ╚Ťin├«nd cont de expansiunea urban─â ╚Öi industrial─â, care restr├«ngea tot mai grav spa╚Ťiul naturii (ceea ce el numea ÔÇ×consumarea/epuizarea spa╚Ťiului vitalÔÇŁ), al doilea vedea necesitatea autolimit─ârii pentru a evita groaznicele conflicte umane care au br─âzdat secolul al XX-lea, r─âzboaie civile ╚Öi r─âzboaie mondiale deopotriv─â, continuate de regimuri totalitare genocidare. Am├«ndoi autorii au identificat corect c─â ceea ce pare o problem─â a Occidentului a devenit o problem─â a lumii ├«ntregi ╚Öi c─â g├«ndirea geopolitic─â ├«n blocuri de confruntare nu face dec├«t s─â ad├«nceasc─â criza fiec─ârui bloc ├«n parte. Erau confrunta╚Ťi prin aceast─â viziune to╚Ťi cei care imaginaser─â falii civiliza╚Ťionale fatidice, deopotriv─â Huntington sau Fukuyama, c├«t ╚Öi, prin anticipa╚Ťie, Dughin. Confrunt─ârile ideologice premerg celor politice ╚Öi militare, a╚Öa cum g├«ndul preg─âte╚Öte fapta. Singurul g├«nd care ├«ntoarce ac╚Ťiunea uman─â de la impactul asupra congenerului la impactul asupra propriei persoane este autolimitarea. E singura ie╚Öire din spirala violen╚Ťei. Problema autolimit─ârii const─â ├«n faptul c─â, ├«n societatea consumerist─â, ea nu este o valoare social─â, ci mai degrab─â o sperietoare a sistemului economic bazat pe consum. Sistematic, politicile economice ale statelor na╚Ťionale pariaz─â pe cre╚Öterea consumului pentru a stimula cre╚Öterea economic─â. Cre╚Öterea economic─â bazat─â pe ├«mprumuturi asupra viitorului este aspru criticat─â de diferi╚Ťi g├«nditori ai economiei. Autolimitarea trebuie s─â cunoasc─â ╚Öi o dimensiune economic─â, iar pentru ca s─â aib─â impact ecologic trebuie s─â devin─â o valoare social─â m─âcar ├«n s├«nul unor micro-comunit─â╚Ťi care s─â formuleze cu precizie mecanismul autolimit─ârii ╚Öi s─â-l ├«ncurajeze social.

Ceea ce s-a ad─âugat problematicii autolimit─ârii ├«n secolul al XXI-lea este dificultatea de a atinge un consens social ├«n multe aspecte ale acestei crize ecologico-sociale: schimbarea climatic─â, criza refugia╚Ťilor, gestionarea resurselor de hidrocarburi, legitimitatea extinderii sistemului liberal-democratic ├«n societ─â╚Ťi f─âr─â baze culturale europene, sanc╚Ťionarea derapajelor totalitare ale anumitor state cu rol mare ├«n sistemul economic global. Un fenomen depl├«ns de mul╚Ťi g├«nditori este p─âr─âsirea fundamentelor civiliza╚Ťiei occidentale chiar ├«n zona geografic─â a Occidentului ╚Öi a extensiilor sale transatlantice, iar ├«ntre acestea ├«n mod special a sistemelor etice iudeo-cre╚Ötine. Rod Dreher imagineaz─â, ├«n The Benedict Option, structuri sociale autonome ale cre╚Ötinilor, comunit─â╚Ťi euharistice extinse la aspecte tot mai diverse ale convie╚Ťuirii ╚Öi care s─â ofere deci cre╚Ötinilor un univers social adaptat valorilor lor.

Separarea religiei de stat a dus la o excludere ilegitim─â a sentimentului religios ╚Öi a identit─â╚Ťii religioase din spa╚Ťiul public. Or, spa╚Ťiul public fiind parte a vie╚Ťii fiec─ârui individ, orice definire restrictiv─â a spa╚Ťiului public aduce atingere libert─â╚Ťii individuale. Av├«nd ├«n vedere conflictul care a ap─ârut ├«ntre iluzoria neutralitate a spa╚Ťiului public ╚Öi drepturile individuale, cu inevitabile expresii comunitare, este amenin╚Ťat─â capacitatea societ─â╚Ťilor politice de a ajunge la consens asupra a ceea ce ar trebui s─â fie spa╚Ťiul public. Astfel, pe l├«ng─â aspectul ecologic ╚Öi economic al comunit─â╚Ťilor autolimit─ârii, apare ╚Öi o manifestare propriu-zis social─â, anume ╚Öansa de a crea comunit─â╚Ťi locale care s─â ob╚Ťin─â un consens asupra valorilor comune ╚Öi s─â atenueze ├«n felul acesta conflictul ├«n privin╚Ťa definirii spa╚Ťiului public.

Cum scap─â astfel de entit─â╚Ťi de acuza╚Ťia de secesionism pur ╚Öi simplu? R─âspunsul ar putea fi: prin obiectivul autolimit─ârii. Aceste comunit─â╚Ťi nu au ca scop s─â sustrag─â resurse societ─â╚Ťii politice mai mari ├«n s├«nul c─âreia apar, devenind competitori ai acesteia, ci dimpotriv─â, prin consumul mai mic de resurse, s─â diminueze presiunea asupra statului ca distribuitor de ÔÇ×bun─âstareÔÇŁ.

Sub form─â de comunit─â╚Ťi localizate geografic sau de comunit─â╚Ťi urbane informale care se regrupeaz─â ├«n jurul unui set de valori proprii grupului ╚Öi de activit─â╚Ťi decurg├«nd din aceste valori, comunit─â╚Ťile autolimit─ârii beneficiaz─â de un sentiment mai solid de ├«ncredere reciproc─â ├«ntre membrii grupului, de o mai mare legitimitate a conduc─âtorilor lor ╚Öi de un nivel de eficacitate mai mare ├«n gestionarea treburilor comunitare. ├Än plus, aceste comunit─â╚Ťi ale autolimit─ârii p─âstreaz─â permanent deschis─â ╚Öi neconflictual─â op╚Ťiunea ie╚Öirii din comunitate. Mobilitatea economic─â ├«n s├«nul Uniunii Europene a produs transform─âri identitare, ie╚Öiri din comunit─â╚Ťi na╚Ťionale, dar ╚Öi reconfigur─âri demografice etno-confesionale pe teritoriul altor state membre. Acela╚Öi lucru este anticipabil la nivel micro-comunitar, al grupului dedicat exerci╚Ťiului autolimit─ârii.

Astfel de comunit─â╚Ťi ale autolimit─ârii preiau din sarcina social─â a statelor na╚Ťionale g─âsind solu╚Ťii intracomunitare la probleme foarte delicate, cum este singur─âtatea persoanelor de v├«rsta a treia, izolarea dintre genera╚Ťii, victimele concuren╚Ťei prea dure de pe pia╚Ťa muncii, acompanierea psihologic─â a suferinzilor. Empatia activ─â este una dintre valorile de baz─â ale unor astfel de comunit─â╚Ťi.

Pandemia mondial─â a anului 2020 arunc─â o lumin─â nou─â asupra acestor comunit─â╚Ťi, ├«ntruc├«t ele se pot izola mai u╚Öor de ansamblul societ─â╚Ťii globalizate, iar pe baza valorilor comune pot decide m─âsuri intracomunitare mai eficiente. ├Än cele din urm─â, autarhia acestor comunit─â╚Ťi este ea ├«ns─â╚Öi o barier─â ├«n calea r─âsp├«ndirii virusului, dar ╚Öi o modalitate de gestionare neconflictual─â a diferen╚Ťelor de viziune ├«n combaterea virusului.

Comunit─â╚Ťile autolimit─ârii apar ca expresie a crizei sociale a lumii occidentale, dar ╚Öi ca o reac╚Ťie de tip sistem imunitar, produc├«nd poate nucleul regener─ârii societ─â╚Ťii occidentale.

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supravie╚Ťuire ╚Öi exteriorul
Orice ac╚Ťiune ast─âzi simpl─â era tratat─â, pe atunci, ca o opera╚Ťiune de comando.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Paralia Katerini ÔÇô aceast─â colonie rom├óneasc─â de peste mare
ÔÇ×├Ämi pare r─âu, dar patronul are nevoie de masa asta!ÔÇŁ
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalit─â╚Ťii noastre dincolo de grani╚Ťele profesionale ╚Öi un indicator al faptului c─â avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundan─â a transcenden╚Ťei este taina aflat─â ├«n inima cre╚Ötinismului.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul ÔÇô ca, de altfel, ╚Öi minunea ÔÇô a avut loc ├«n biserica de l├«ng─â ╚Öcoala de cavalerie unde ├«nv─â╚Ťase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
ÔÇ×Mama Natur─â l-a r─âspl─âtit cum se cuvine pentru profunda lui ├«n╚Ťelegere.ÔÇŁ
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intr├«nd ├«n mare ╚Öi ├«naint├«nd ├«n ea, at├«t c├«t ├«╚Ťi permiteau puterile, sfidai direct determin─ârile.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note ┼či fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cap─âtul drumului ÔÇô cum recuper─âm anii ÔÇÖ90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
S├«nt aceste panacee care promit via╚Ť─â lung─â ╚Öi s─ân─âtoas─â reale sau doar o g─âselni╚Ť─â a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
├Än orice religie, extremismul secret─â o ideologie a ÔÇ×comunit─â┼úii ale┼čilorÔÇŁ eschatologici ├«n lupt─â cu restul ÔÇ×dec─âzutÔÇŁ al umanit─â┼úii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
ÔÇ×PrologulÔÇŁ pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi fra╚Ťi ambi╚Ťio╚Öi
A filozofa despre ambi╚Ťie f─âr─â a ne reconsidera reperele risc─â, pe l├«ng─â pre╚Ťiozitate sau cinism, s─â ne limiteze pur ╚Öi simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Mu╚Ötele femele au mai mul╚Ťi neuroni dec├«t masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnic─â inedit─â.
Zizi și neantul jpeg
La piscin─â
Pe vremuri, ├«n anii ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, mersul la piscin─â era una dintre activit─â╚Ťile cele mai ÔÇ×fancyÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu ÔÇ×reprezint─âÔÇť drama christic─â ╚Öi nu ├«i caut─â o semnifica╚Ťie anume: ea se na╚Öte din cutremurarea care cuprinde lumea ├«n momentul suferin╚Ťei divine ╚Öi o s─âde╚Öte ad├«nc ├«n sufletul ascult─âtorului.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Dou─â comentarii la Genez─â
Nu pu╚Ťini s-au ├«ntrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei c─âr╚Ťi ale ÔÇ×ConfesiunilorÔÇŁ lui Augustin s├«nt, de fapt, o exegez─â la primele versete ale ÔÇ×GenezeiÔÇŁ.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
ÔÇ×C├«nd via╚Ťa se ├«nt├«mpl─â, puiul e tot pui.ÔÇť
Window through a window in R├Âe g├ąrd caf├ę 2 jpg
Dec├«t un termopan, ╚ÖefuÔÇÖ
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
O s─â fie bine! ÔÇô recens─âm├«nt 2022 ÔÇô
O s─â ajung eu ├«n Albania, iar ei or s─â fie tot la coad─â, ├«ncremeni╚Ťi ├«n a╚Öteptare.
E cool să postești jpeg
Via╚Ťa f─âr─â Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a f─âcut pe subiec╚Ťii studiului mai toleran╚Ťi fa╚Ť─â de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul f─âr─â umbre al amiezii
Pentru via┼úa spiritual─â, pentru c─âutarea ┼či ├«nt├«lnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importan┼ú─â?
Theodor Pallady jpeg
Pe teras─â, cu Epictet
Greu de spus dac─â stoicismul e la mod─â pentru c─â se poart─â textele aspira╚Ťionale sau pentru c─â timpul nostru face loc unui anume neo-p─âg├«nism.

Adevarul.ro

image
Secretele ┼či costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor ┼či are consum de garsonier─â
O familie din Boto┼čani ├«┼či construie┼čte propria cas─â eco, din lut ┼či balo┼úi de paie, dup─â modelul locuin┼úelor ┼ú─âr─âne┼čti de acum un secol. Avantajele sunt nenum─ârate, spune b─ârbatul, inclusiv costurile la utilit─â┼úi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.