Cei neștiuți care întîrzie

Publicat în Dilema Veche nr. 961 din 8 septembrie – 14 septembrie 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Despre katechon, cuvîntul misterios al Sfîntului Apostol Pavel din 2 Tesaloniceni 2, 6-7, s-a scris enorm. Grecii sînt avertizați în acest loc să nu aștepte Cea de-a doua venire a Mîntuitorului ca niște neînțelepți, cu frică sau cu nerăbdare: „Şi acum ştiţi ce-l opreşte, ca să nu se arate decît la vremea lui. Pentru că taina fărădelegii se şi lucrează, pînă cînd cel care o împiedică acum va fi dat la o parte. Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale”. Prin urmare, un nenumit întîrzietor împiedică venirea sfîrșitului, cu scenografia lui agonică: atît răul, cît și binele ulterior care îl va învinge definitiv sînt oprite să se manifeste. Din text înțelegem că, într-o discuție anterioară, Apostolul neamurilor le dezvăluise Tesalonicenilor identitatea acestei opreliști și în epistola menționată nu mai simțise nevoia să repete. Dar zecile de comentatori ulteriori nu au asistat la această discuție și, prin urmare, au căutat îndelung să afle cum este posibil ca sfîrșitul anunțat să vină nu chiar atît de repede.

De cele mai multe ori, katechon-ul a fost interpretat ca fiind o făptură istorică: imperiul, suveranul sau eroul, deci ca forme ale puterii care conțin în ele, evident, tensiunea situării în proximitatea prezenței transcendente. Carl Schmitt, unul dintre cei mai importanți gînditori ai katechon-ului, îl privea ca principiu al ordinii și ca unghi exclusiv din care poate fi privită istoria creștină; comentatori mai vechi, printre care și Jean Calvin, au citit întîrzierea ca răgaz al primirii Cuvîntului de către toate popoarele lumii; și mai demult, Tertullian considera că a identificat precis forța care împiedică sfîrșitul sub chipul Imperiului Roman, cel care aduce, peste orice nelegiuire, puterea legii. 

Dincolo de aceste instanțe care operează în vastul spațiu al istoriei, întîrzierea mai este posibilă și după un alt mecanism: unul slab, fragil și invizibil, înscris însă în chiar textura cotidianului. Neștiuți, fără socluri sau cronici care să le fie închinate, micii întîrzietori ai lumii de lîngă noi împiedică uzura definitivă a creației. Îi duc încă, pe toți ceilalți, în brațe. În Luminile și umbrele sufletului, Petru Creția vorbește despre acești anonimi salvatori: pentru el, răul nu mărșăluiește în istorie însoțit de fanfare. Este subtil, se ascunde în urîțenie, josnicie, nedreptate și minciună, pînă la forma lui maximală, cruzimea. Nu imperiile pot lupta cu un astfel de rău de consistența vîntului, iar împărații și eroii se dovedesc de multe ori neputincioși în a împiedica pe omul mărunt să își umilească aproapele. Cu răul care crește ca buruiana în lume luptă oamenii buni, curajoși, cinstiți și blînzi. Katechon-ul se ascunde mai degrabă (sau, poate, și) în cei care nu trec nepăsători pe lîngă mizeria sau suferința străzilor, care luptă cu nelegiuirea în formele ei surde și persistente ale vieții de zi cu zi. Petru Creția amintește mitul hasidic al celor treizeci și șase de înțelepți anonimi care „sprijină lumea” cu bunătatea lor spontană, necuprinsă în coduri și legi. Ei sînt sarea pămîntului, care întîrzie indefinit biruința răului și țin universul pe umerii lor. 

Dar poate că mai sînt și alte feluri de astfel de întîrzieri mărunte, care rod la rădăcina răului. Una dintre aceste forme ale întîrzierii este visarea. Visătorul este un întîrzietor care subminează răul trăgîndu-i preșul de sub picioare: transformîndu-i lumea pe care vrea să o cucerească în părelnicie. Sfinții Părinți au privit cu suspiciune nostalgia, imaginația și toate cîte țin de ele. Pesemne că indecizia, uitarea sau jocul pe care le introduc în chiar fibra realului stingheresc decizia răspicată, formulată la timpul prezent, care este cerută celor chemați la credință. Oblomov sau Don Quijote nu sînt dintre aceștia din urmă. Și totuși, rolul lor în întîrzierea răului nu este mărunt: ei vestesc neterminarea lumii și îi cultivă, estetic, posibilul. 

Craii de Curtea-Veche este, în acest sens, un „manual de luptă” al neștiuților întîrzietori. Pantazi, visătorul cel trist, este un personaj al nopților pustii și melancolice: „Se înstelase de mult cînd, fără grabă, visătorul se îndură în sfîrşit să plece. Mergea să cineze. Spre miezul nopții se înființa iar la vreun loc de băutură unde sta cît mai tîrziu, pînă la închidere. Mai zăbovea apoi pe uliți întru aşteptarea zorilor”. Lumea sa refuză în mod sistematic prezentul: se construiește prin ecouri ale trecutului, capătă sens mai degrabă prin asemănări tainice, precum cea dintre Wanda și Ilinca Arnoteanu, iar la sfîrșit plecarea sa se produce brusc, fără o destinație pe care să o aflăm, ca într-o ruptură voluptuoasă de toate cîte sînt. Nepăsător și melancolic, cu gîndurile care-l duceau mereu în alte părți, cu o genealogie care coboară, ca într-un ritual al dezrădăcinării, la un neam de pirați greci, Pantazi este personajul care traversează, împreună cu tovarășii lui nocturni, „o pîclă rîncedă de vițiu”, atît una concretă, a speluncilor și a personajelor dubioase ale Bucureștilor, cît și una a memoriei, a răului cuibărit în povești de viață și amintiri. Prin toate acestea, Pantazi zăbovește, încetinind mereu lucrurile și întîrziind parcă venirea zorilor. Cele trei morți cumplite din carte, a Ilincăi, a lui Pașadia și, în fine, a Penei Corcodușa par a semna actul de capitulare în fața răului. Dar visătorul Pantazi supraviețuiește. Aceasta face ca răul să nu macine complet lumea, furînd lumii consistența, definitivul, esența. Melancolia lui Pantazi sustrage nopții un rest ontologic, pe care îl salvează de la ruină. Ea insinuează, în trupul prezentului, o ruptură: între ceea ce se întîmplă și taina lui inepuizabilă. Nebunia Penei Corcodușa ascunde o mare poveste de iubire, vicioșii Arnoteni ascund posibilitatea mîntuirii. Cînd totul se năruie, se dizolvă sau piere în foc (Șerban Anghelescu vorbește cu multă subtilitate despre sfîrșiturile din carte), melancolia este cea care le salvează taina, transformîndu-le în poveste. Una căreia autorul Crailor, prietenul lui Pantazi, îi dă ființă. 

Melancolia stăvilește răul, răpindu-i victima. Visătorul se salvează pentru că nu își aparține niciodată în întregime: nu este prezent, trăiește într-o margine a lumii și o privește pieziș, în neîntregirea ei. Doar așa poate, la sfîrșitul tragediei care macină totul, să facă precum Pantazi: să-și întrebe prietenul „ce s-ar putea să bem”. Visătorul face deci parte dintre cei care întîrzie sfîrșitul. El păcălește răul (și binele, deopotrivă) ascunzîndu-le prada într-un labirint de fantasme. Apoi, victorios, se întoarce în spelunca din care i s-a plămădit visul.

Ioan Alexandru TOFAN este prof. univ. dr. la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.