Caietul de desene al Ioanei Bătrânu

Publicat în Dilema Veche nr. 974 din 8 decembrie – 14 decembrie 2022
Muzeul Țăranului Român © wikimedia commons
Muzeul Țăranului Român © wikimedia commons

De fapt, nu e un caiet, ci un splendid album de peste 400 de pagini, editat de Martor, editura Muzeului Ţăranului Român. Iniţiatoarele proiectului, Anamaria Iuga şi Carmen Mihalache, au invitat-o pe pictoriţa Ioana Bătrânu să-şi expună astfel schiţele şi studiile pe care, timp de un deceniu, le-a dedicat obiectelor din colecţiile Muzeului. Fotografiate de artistul plastic Mircea Tohătan, puse în pagină de autoare, impecabil tipărite, piesele strălucesc. Sînt, fiecare, o descoperire chiar pentru cei care le cunosc din lucrul în Muzeu.

Ioana Bătrânu a făcut parte dintru început din echipa Muzeului. A lucrat aici din 1990 pînă de curînd. A creat, alături de Horia Bernea, o mare parte din ceea ce era comentariu plastic în jurul expunerii MŢR: pictură murală care exaltă obiecte şi teme ale unor săli, imagistică însoţitoare a expunerii, ilustrare de publicaţii, afişe, calendare. A participat, alături de Horia Bernea, de Irina Nicolau, de Ioana Popescu, de alţi membri ai echipei MŢR, la configurarea unui  stil, la modul în care Muzeul îşi marca demersul antropologic şi estetic. O parte din amprenta stilistică a MŢR, imediat recognoscibilă, i se datorează.

Dincolo de lucrul în Muzeu, Ioana Bătrânu e un artist plastic foarte consistent, bine definit ca viziune şi tematică, productiv. Aveam în minte atmosfera grea din „Interioarele melancolice” unde acumularea de draperii în tonuri stinse, tuşele suprapuse de pastă groasă par să închidă un spaţiu gol, locuit de o absenţă. Poate tocmai acuitatea închiderii, a absenţei, ar stîrni – prin contrast – setea unui dincolo, a unui alt regim. Oricum, păstram o impresie de apăsare, de mediu unde se respiră anevoie. Ei bine, cînd am deschis albumul am avut o surpriză, am întîlnit cu totul altă atmosferă vizuală.

Din fiecare pagină izbucnesc culorile, intense sau delicate, dar mereu radiante. Bogata ornamentaţie proprie textilelor ţărăneşti îşi arată intens, în studiile artistei, simbolismul paradiziac, înrudirea cu vrejurile exuberante din planşele miniate, cu grădinile de pe broderiile şi covoarele Orientului. Faldul unui văl, nobleţea unui veşmînt, materialitatea pieselor – de la textura ţesăturilor la smalţurile ceramicii – apar cu o prospeţime pe care privirea comună nu o sesizează în genere. Doar în ultima parte, unde Ioana Bătrânu îşi înşiră studiile în alb-negru ale bisericilor de lemn achiziţionate şi expuse în Muzeu, doar acolo imaginea devine gravă, economică, austeră. Dar calmă.

Iată, cred, dovada unui ochi bun, a unui artist consistent: locuit de o căutare şi de o stilistică foarte personale, el e totuşi sensibil faţă de ceea ce are în faţă, faţă de frumuseţea obiectului ţărănesc, faţă de logica rafinată a imagisticii tradiţionale. „M-am lăsat atrasă de fiecare obiect şi am încercat să notez impresia cît mai direct”, spune autoarea. În studiile din album, piesele ţărăneşti îşi arată apartenenţa la acel strat de artă pe care îl împărtăşeau culturile vechi de pretutindeni, la acel sol cultural pe care, spunea Horia Bernea, s-a construit omul european.   

Studiile adunate în album fac prezente, de altfel, teme dominante ale Muzeului configurat de Horia Bernea şi de echipa lui. Întîi, atenţia faţă de materialitate, aşa de proaspăt, de specific redată în studiul fiecărei piese din album. Se adaugă aşezarea în pagină care exaltă materialitatea, fie prin singularizarea unui obiect aparte, fie prin acumularea masivă a unor piese de acelaşi tip. 

Pentru Horia Bernea, tema materialităţii avea însemnătate pe diverse niveluri, de la reuşita unui obiect la calitatea unei culturi şi pînă la atitudinea spirituală. „Nici o perioadă deplină a istoriei spiritului”, spunea el, „nu a fost posibilă fără o justă exprimare în planul materiei. Proasta raportare la materie reprezintă de obicei decadenţă, superficialitate, uscăciune... Geniul creştinismului este tocmai acesta: nu uită că spiritul, pentru a putea lucra în lume, trebuie să se întrupeze!” Ioana Bătrânu îi împărtăşeşte atenţia faţă de materialitate, îi dă acesteia propria expresie.

E apoi atenţia faţă de expresivitatea fragmentului, a detaliului (vezi studiile care focalizează pe ornamentul înconjurat de un larg fond neutru). În sfîrşit, chiar actul din care au rezultat desenele – a „nota impresia” artistei la întîlnirea cu obiectul – pune tema interpretării, a unui filtru de înţelegere participativă la depozitul artei ţărăneşti. Muzeul însuşi sublinia, în modul lui de expunere, această atitudine a înţelegerii, a interpretării, pentru care obiectele erau vocabularul unei hermeneutici privind cultura tradiţională.

Albumul semnalează însă şi altceva: anume colecţiile MŢR care, deocamdată, rămîn închise în depozite, în absenţa expunerii permanente din Muzeul realizat de Horia Bernea. Între 2016 şi 2018, clădirea construită în prima parte a secolului XX s-a aflat în lucrări de consolidare. Deşi au trecut cinci ani de la încheierea lucrărilor, se pare că lipsa fondurilor (poate fi altceva?) împiedică restituirea expunerii permanente, a acelei muzeografii savuroase, novatoare, recunoscute internaţional prin Museum of the Year Award (1996). Unul dintre cele mai valoroase, mai inteligente muzee din Bucureşti rămîne astfel lipsit de miezul lui. Echipe ale Muzeului au continuat stilul MŢR prin proiecte de cercetare şi acţiune culturală, prin expoziţii, concerte, publicaţii, prin festivaluri de film etnologic şi dezbateri publice. Dar toate se petrec în jurul unui centru care îşi aşteaptă restaurarea.

De curînd, un grup de muzeografi şi cercetători de la MŢR a deschis expoziţia dedicată lui Alexandru Tzigara-Samurcaş, iniţiatorul primului muzeu, acel „Muzeu de Artă Naţională” fondat în 1906, pentru care arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti a construit special clădirea în stil neo-românesc. Autor al unei muzeografii moderne, inventive, preţuite la expoziţii internaţionale, Alexandru Tzigara-Samurcaş a făcut aici, în lungul său directorat, un loc de mare presigiu cultural. Asta pînă cînd Partitdul Comunist l-a suprimat ca să-şi instaleze, în schimb, propria istorie fabricată. În 1990, ministrul Culturii Andrei Pleşu i-a încredinţat lui Horia Bernea recrearea Muzeului. Şi nu s-a înşelat deloc.

Expoziţia cuprinde fotografii realizate de Tzigara-Samurcaş in situ ale unor piese monumentale, descoperite şi achiziţionate de el pentru Muzeu. Se adaugă imagini de epocă, mărturii, documente legate de primul fondator al Muzeului. Dar ea expune puţine obiecte. În sala „Triumf”, acum vidă, organizatorii au amplasat cîteva mari piese-reper, existente în expunerea Tzigara-Samurcaş şi în expunerea Bernea: vasul de Cucuteni, troiţa şi porţile monumentale ale unei gospodării ţărăneşti, la un capăt; casa oltenească a lui Antonie Mogoş, aşa cum concepuse Horia Bernea expunerea ei, la celălalt capăt. Sînt obiecte puternice care, alături de documente, constituie cadrul unei aşteptări. Fondatorii Muzeului şi publicul aşteaptă restituirea expunerii Bernea, aşteaptă Muzeul Ţăranului în plinul lui.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.