Al XXI-lea secol creștin, văzut de la Paris

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie ÔÇô 4 august 2021
Theodor Pallady jpeg

Fran╚Ťa post-revolu╚Ťionar─â are un suflet scindat: la dreapta, na╚Ťionali╚Ötii cre╚Ötini, pentru care universalitatea are r─âd─âcini ├«ntr-o patrie, a╚Öa cum spiritul necesit─â o anumit─â rela╚Ťie cu transcendentul; la st├«nga, republicanii atei, agnostici, anticlericali, sociali╚Öti, care sanctific─â poporul (╚Öi voin╚Ťa sa infailibil─â), sindicatele, lupta de emancipare social─â, dreptatea ╚Öi egalitatea. Cele dou─â emisfere coabiteaz─â c├«nd conflictual, c├«nd armonic, ├«n numele m─âre╚Ťiei franceze, al istoriei ╚Öi voca╚Ťiei pedagogice pe care Marea Na╚Ťiune trebuie s─â o ├«mplineasc─â, educ├«nd alte popoare ╚Öi exemplific├«nd Umanitatea. Nici istoria electoral─â, nici cronica intelectual─â a Fran╚Ťei moderne nu indic─â vreo tab─âr─â victorioas─â, de╚Öi partizanii fiec─âreia se declar─â sub asediu. Nu voi surprinde pe nimeni afirm├«ndu-mi preferin╚Ťa pentru Fran╚Ťa de dreapta, monarhist─â, legitimist─â, respectuoas─â cu tradi╚Ťia ei catolic─â, tolerant─â (m─âcar ├«n inten╚Ťie) cu protestan╚Ťii ╚Öi orice alte minorit─â╚Ťi, deschis─â c─âtre Europa, dar nu c─âtre edictele impersonale ale globaliz─ârii ╚Öi conciliat─â cu democra╚Ťia, pe linia mo╚Ötenirii gaulliste. Din aceast─â emisfer─â au purces ╚Öi studiile religioase (la Paris, Lyon sau Strasbourg), acolo trebuie c─âutate izvoarele romantismului de secol XIX, nostalgia patrimonial─â dup─â Fran╚Ťa catedralelor romanice ╚Öi gotice, respectul pentru cei 64 de regi care i-au modelat destinul ╚Öi viziunea unei Europe a Na╚Ťiunilor, sceptic─â fa╚Ť─â de federalismul pan-european ╚Öi adesea critic─â fa╚Ť─â de intruzivele ÔÇ×directiveÔÇŁ de la Bruxelles. E Fran╚Ťa ordinelor monahale savante, care produc p├«n─â azi comori de erudi╚Ťie, Fran╚Ťa burgheziei industriale, care ╚Ťine la continuitatea na╚Ťiunii ╚Öi ap─âr─â familia, o ╚Ťar─â a talentelor liber consacrate ÔÇ×excep╚ŤionalismuluiÔÇŁ francez, misionar ╚Öi creator de mare cultur─â.

Am f─âcut obi╚Önuita mea introducere concentric─â pentru a prezenta o apari╚Ťie editorial─â recent─â: Le XXIe si├Ęcle du christianisme (Cerf, 2021, 377 p.), volum colectiv de studii, sub coordonarea lui Dominique Reyni├ę, care pred─â la Sciences Po ╚Öi conduce ÔÇ×Funda╚Ťia pentru inova╚Ťie politic─âÔÇŁ (https://fondapol.org), unde exper╚Ťi de prim plan reflecteaz─â independent ╚Öi pluralist asupra societ─â╚Ťilor occidentale contemporane, atac├«nd subiecte precum ameliorarea uman─â, clonarea reproductiv─â, hibridarea om-ma╚Öin─â, transumanismul etc. De aceast─â dat─â, profesorul Reyni├ę ╚Öi-a invitat colegii s─â prezinte tabloul real al cre╚Ötinismului contemporan, dincolo de cli╚Öeele triumfalist-seculare care par s─â-i fi pus... cruce.

Sumarul volumului este pasionant. Patronul proiectului abordeaz─â chestiunea separa╚Ťiei politic-religios ├«n secolul XXI, Philippe Portier ╚Öi Jean-Paul Willaime abordeaz─â rela╚Ťiile dintre cre╚Ötinism ╚Öi modernitatea european─â, pun├«nd revenirea faptului religios pe seama exceselor celei din urm─â; Willaime, din nou, scrie despre activa minoritate a protestan╚Ťilor din Fran╚Ťa (la cinci secole de la Reform─â); Jean-Fran├žois Colosimo (care conduce editura Cerf) se ocup─â de e╚Öecurile franceze ├«n protejarea cre╚Ötinilor din Orient, dar ╚Öi de criza geopolitic─â a Ortodoxiei, ├«ntre Moscova ╚Öi Roma; Jean-Dominique Durand (profesor universitar la Lyon, pe care l-am cunoscut cu dou─â decenii ├«n urm─â, pe c├«nd func╚Ťiona ├«n calitate de consilier cultural al Ambasadei Fran╚Ťei pe l├«ng─â Sf├«ntul Scaun) evoc─â aportul cre╚Ötinismului la unitatea Europei; Henri Madelin (care dirijeaz─â celebrul centru iezuit S├Ęvres) mediteaz─â asupra magisteriului catolic recent ├«n materie de libertate religioas─â, contrapun├«ndu-i cu note u╚Öor ironice viziunea promovat─â ├«n acest sens de UE; g─âsim tot aici analiza lui E. Perreau-Saussine despre direc╚Ťia Bisericii Catolice, dispus─â, dup─â ciocnirea totalitarismelor, s─â promoveze conceptul unei ÔÇ×laicit─â╚Ťi pozitiveÔÇŁ; reflec╚Ťiile lui Thierry Rambaud despre competen╚Ťa statului neutru ├«n politica public─â destinat─â faptului religios ╚Öi interesului general, precum ╚Öi dou─â sec╚Ťiuni finale despre rela╚Ťia religie-economie, respectiv dimensiunea spiritual─â a responsabilit─â╚Ťii sociale din lumea ├«ntreprinderilor (sau ceea ce numim, ├«n englez─â, Corporate Social Responsability).

Volumul merit─â tradus ├«n rom├óne╚Öte at├«t pentru valoarea sa cognitiv─â, c├«t ╚Öi pentru a ne ajuta s─â p─âr─âsim bula noastr─â provincial─â, ├«n care religia e incult redus─â la sociologia TV a ÔÇ×pup─âtorilor de moa╚ÖteÔÇŁ, a╚Öa cum modernitatea e demonizat─â taliban, cu instrumentele unei g├«ndiri rudimentar-magice.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.