Afghan Story

Publicat în Dilema Veche nr. 907 din 26 august – 1 septembrie 2021
Theodor Pallady jpeg

Prezența trupelor ISAF în Afganistan s-a întins pe două decenii și a fost prilejuită de 11 septembrie 2001, cînd lumea s-a schimbat, mai degrabă în rău. La un deceniu de la implozia URSS, pe cînd Occidentul se simțea liberal și invincibil, atacurile contra Turnurilor Gemene din New York și asupra Pentagonului au sfîșiat violent această reverie geopolitică triumfalistă, dovedind că America însăși poate fi lovită în inima simbolică a puterii sale și că oceanele care i-au protejat teritoriul, îngăduindu-i creșterea imperială, nu mai sînt de ajuns pentru a o feri de dușmani. URSS căzuse, dar Iranul revoluției islamice din 1979 continua să creadă, alături de China și de mulți alți actori internaționali „emergenți”, că „istoria nu s-a sfîrșit”. Era loc de revanșă, așa cum era loc de alternative la stilul de viață și valorile euro-americane, pornite să cucerească restul planetei. Acum, cînd observăm neputincioși degringolada produsă la Kabul, după retragerea anunțată, dar prost planificată, a trupelor aliate, înțelegem măcar faptul că democrațiile avansate s-au pripit cu optimismul lor misionar, asumat după încheierea Războiului Rece.

Exact asta mi-a spus Benjamin Netanyahu, la Tel Aviv, în 2011, la zece ani după atentatul jihadist din 2001: că dacă englezilor le-au trebuit șase secole (după Magna Carta) pentru a edifica o democrație funcțională, cam de tot atîta timp ar avea nevoie și lumea arabă, dacă și-ar propune cu adevărat un regim politic de acest soi. Și e limpede că, deocamdată, nu-și propune. La ora dialogului pe care-l evoc, „Primăvara arabă” (o nouă probă de iluzionism dată de politicienii occidentali) era deja compromisă. Peste tot, în locul tiranilor seculari pe care Revoluția Twitter îi detronase, se instala cu rapiditate o formă sau alta de teocrație, bazată pe preceptele coranice...  

Singura formă de modernizare eficientă a Orientului Apropiat fusese cea ilustrată de Kemal Atatürk și de urmașii săi (declarați sau nu) din regiune. O modernizare bazată pe despotismul luminat, care avea să fie distrus din interior, prin corupție, ruperea elitelor de realitatea mizerabilă a maselor, dar și prin activismul (la început clandestin, căci ilegal) al unor nuclee fundamentalist islamice. Aceste regimuri (printre care și cel al șahului Reza Pahlavi) au căutat o sinteză între tradiția islamică (sunnită sau șiită) și modernitatea industrială a economiei de piață, uitînd că, spre deosebire de Europa creștină, secularizată după Reforma protestantă, lumea islamică nu trecuse printr-o asemenea prefacere individualistă și pragmatică. Dacă țări de mare cultură și civilizație străveche (precum Siria, Egiptul, Libanul sau Iranul) n-au reușit să evite, în ultimele decenii, nici războiul civil, nici avortarea oricărui proiect democratic, ce să mai spunem de Afganistan, care a fost – încă de la Alexandru Macedon – un stat-tampon între Europa și Asia, rămînînd mereu o societate agrar-pastorală, majoritar analfabetă și exclusiv modelată de un islam rural sau modest comercial?

Lecția pe care secolul 21 o predă Occidentului (măcinat de absurdul său război cultural intern, de parcă i s-ar fi urît cu propria bunăstare) este aceea că etosul democratic rămîne rezultatul unei civilizații personaliste a libertății, așa cum nu găsești dincolo de Europa și America de Nord (cu aliații lor postbelici, din Japonia și Coreea de Sud pînă în Australia și America Latină). Acest etos nu poate fi exportat odată cu produsele Apple sau cu restaurantele McDonald’s. El are nevoie de o îndelungată gestație intelectuală, de un anume climat filosofic și de tranșarea pașnică a relației dintre religie și politică, adică de toate acele elemente structurale care lipsesc în afara lumii creștine. Sînt convins că haosul din Afganistan – care riscă să redevină o citadelă a terorismului, scena unui război tribal cronic și baza mondială a traficului de opium (anul trecut, suprafața cultivată cu bulbi de mac a crescut cu 37%) – va trezi la realitate visătorii strategi din cancelariile occidentale. Sarcina lor e de acum ceva mai modestă: aceea de a ne apăra de terorism și de fluxurile necontrolate de imigranți. Cît despre democrație, să ne bucurăm de roadele sale, atîta vreme cît mai găsim resurse pentru a o prezerva la noi acasă.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

Trenul regal FOTO Inquam Photos / Ovidiu Iordachi
„Șpriț și lăutari” în Trenul Regal de Ziua României. Casa Regală: Este o blasfemie
Trenul Regal a fost închiriat pentru o petrecere de 1 Decembrie, cu „zaiafeturi și lăutari”, la un preț de 500 de euro pe persoană, ceea ce a stârnit indignarea Casei Regale.
facturi
Cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei: cum pot fi obținute și ce se poate cumpăra cu ele
Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a explicat mecanismul prin care românii vor putea folosi cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei, acordat în două tranșe populației vulnerabile.
Lupte in apropiere de Bahmut Ucraina FOTO Profimedia jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Rușii continuă să deporteze copii ucraineni. Zeci de morți în Herson după bombardamentele Moscovei
Rusia a îndepărtat probabil focoasele nucleare de la vechile rachete Kh-55 și a lansat rachetele fără focoase către ținte din Ucraina.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.