Dezbatere despre pedagogia zilelor noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 679 din 23 februarie–1 martie
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

A apărut, la Editura Trei, o carte numită De ce copiii noștri se transformă în tirani?, cu subtitlul Cum a fost abolită copilăria. Autorul ei este Michael Winterhoff, psihoterapeut, psihiatru pentru copii și adolescenți, absolvent al facultății de medicină, activ în cabinetul său particular de la Bonn.

Cartea are trei mari capitole în care sînt analizate principiile pedagogiei promovate astăzi, felul în care se face astăzi educație și cauzele unui posibil blocaj în evoluția copilului, pornind de la aceste premise. Primul dintre capitole analizează deja celebrul motto sub semnul căruia se desfășoară, astăzi, toate cursurile moderne de parenting, și anume „Copilul ca partener al adultului, egal deci cu acesta“. Capitolul descrie mai întîi care sînt etapele de evoluție a copilului, nivelurile lui de dezvoltare emoţională, intelectuală, socială la diverse vîrste și felul în care el, copilul, se raportează la rolul de partener pe care părintele i-l oferă încă din primii ani de viață: „…copiii sînt constrînși să intre într-un rol pentru care nu sînt potriviți, întrucît le lipsesc toate însușirile psihice necesare pentru a putea îndeplini acest rol, de partener al adulților. (…) Copilului i se atribuie o personalitate proprie, pe care încă nu o poate avea într-un stadiu atît de timpuriu al vieții sale (la vîrsta grădiniței, n.m.), deoarece dezvoltarea personalității începe abia în al optulea sau al nouălea an de viață.“ Autorul susține că, de exemplu, a lăuda un copil de patru-cinci ani pentru „voința sa puternică“ nu este, în fond, decît un fel de a evidenția o trăsătură de comportament firească pentru această vîrstă, o vîrstă la care lumea, cei din jur, nu sînt încă percepuți ca obstacole sau delimitări ale propriei persoane. Drept care o „voință puternică“ aplaudată, dar nedirijată către interese superioare, control, curiozități formative și construcție se transformă într-un balast emoțional care îl va împiedica pe copil să evolueze.

Al doilea capitol, „Proiecția – părinții se plasează sub nivelul copilului“, descrie mecanismul prin care, constrînși de presiunile sociale (tehnologizare excesivă, timp mult petrecut departe de copil, oferta nelimitată a pieței în privința obiectelor destinate amuzamentului celor mici, rețetele educației „de succes“ vînturate pe piața liberă a Internetului la pachet cu oprobriul semenilor în fața unui cît de mic eșec al copilului), adulții renunță la rolul de autoritate cu care au fost învestiți în fața celui pe care au datoria să îl educe și adoptă o poziție defensivă: deleagă sarcina corectării comportamentelor nedorite altor autorități sau instituții (educatori, psihologi), sperînd ca, în acest fel, să păstreze o relație amiabilă cu propriul copil. „Părinții consideră comportamentul social și performanțele școlare ale copilului lor drept un etalon care le arată dacă ei înșiși sînt părinți buni sau răi. Cînd copilul se dezvoltă pozitiv în ambele domenii, înseamnă că acasă s-a făcut treabă bună, iar dacă există probleme, de acest lucru sînt vinovați sută la sută părinții. (…) Se ajunge, astfel, la o inversare a raportului real de forțe: adultul este dependent de copil, el își definește propria încredere în sine exclusiv prin intermediul comportamentului copilului.“

Cel de-al treilea capitol descrie un alt efect al felului în care se desfășoară astăzi educația, și anume „Simbioza, copilul ca parte a adultului“. Biografia copilului este încorporată în cea a părintelui, fără a mai lăsa loc unei distincții firești între sentimentele, dorințele, privirile proprii ale fiecăruia dintre ei: „Din cauza fuzionării psihice, adultul nu mai poate distinge între propria persoană și copil, el începe să simtă, să gîndească, să acționeze pentru copil. În cadrul dezvoltării naturale a omului, acesta este un stadiu care se desfășoară în primele zece luni, în care mama trăiește într-o relație simbiotică naturală cu copilul. (…) Începînd cu cea de-a zecea lună de viață, componentele psihice trebuie delegate tot mai mult copilului, pentru ca acesta să se dezvolte normal.“

Cartea doctorului Winterhoff a avut parte de foarte mult succes la publicul larg. Dar a fost aspru criticată de specialiști ca fiind, de fapt, o încercare de restaurare a „pedagogiei negre“, de a repune în funcție educația ca dresaj. Nu au lipsit din comentariile negative etichete precum „nazist“ sau „propagandă reacționară“. Din punctul meu de vedere, cartea este un bun prilej de reflecție şi de dezbatere pe marginea pedagogiei actuale și a generațiilor viitoare. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.