Der Traum

Publicat în Dilema Veche nr. 899 din 1 – 7 iulie 2021
Invizibilii jpeg

Îmi pipăi coatele și le simt aspre, cu un soi de excrescențe bine definite, perfect rotunde pe pielea întinsă de os. De unde naiba or fi apărut și de ce? Mă gîndesc că așa o fi dacă le freci toată ziua de un birou, de mînerele de plastic ale scaunelor cu roți care populează locurile unora de muncă, așa o fi dacă mîna dreaptă e gheară permanentă pe mouse – click, scroll, mark, drag and drop. E normal, zic, încercînd să-mi liniștesc neliniștile – dar tocmai coatele astea iritate îmi lipseau acum, cînd am impresia că o să ajung în mormînt în poziția șezînd. N-o să reușească ăștia să-mi întindă picioarele, cineva va trebui să dea cu ciocanul în rotula ruginită, înțepenită și mai tare într-un rigor mortis corporatist.

Dar găsesc o soluție. Iau un soi de pensetă, pare a fi ceva neobișnuit, o pensetă transparentă, are forma uneia chirurgicale, curbate, dar e făcută dintr-un material mai nobil. Cleștar, gen. Scobesc în nodulii formați pe coate cu vîrfurile ei ascuțite, ceva începe a se ivi din carnea care pare moartă, lividă. E un cap de floare. Apuc mai cu nădejde și trag, da, e o floare care seamănă cu un clopoțel violet. Iese cu tot cu petale, cu pistil, cu pețiolul frunzei și trag, și trag. Îmi iese din cotul stîng floarea cu o tulpină nesfîrșită care se continuă apoi cu zona rădăcinii albicioase, fragile, aproape translucidă și plină de sevă. Să aibă un metru jumate cu totul. Din fiecare excrescență din cot iese o asemenea floare interminabilă. Fac un buchet.

Normal că e un vis. Unul pe care îl pun în Top 10 la colecția mea prețioasă pe care o tot înmulțesc cu anii. Gestul pare, desigur, o pastișă nefericită după un roman oarecare, dar a devenit obicei, pentru că visele mele, ca ale tuturor, sînt extraordinare. Îl notez repede dimineața și mă reped apoi la Dicționarul Wordsworth de vise, ca o fată care crede în zodii. La secțiunea flori, nici o vegetală care iese din coatele oamenilor, doar niște sugestii. Între ele – „să visezi flori care cresc într-un sol arid (coatele mele) înseamnă că vei avea niște experiențe triste, dar energia și optimismul te vor face să le depășești întru faimă și fericire”. Ha-ha. Exact mai sus de capitolul florilor, ni se spune ce înseamnă dacă visezi făină (flour, flowers). Nu vă plictisesc acum.

În prefața dicționarului, un citat: Visele sînt semne ale celor ce vor fi. Visăm despre ce se va întîmpla. Freud, zic, s-ar lua cu mîinile de cap. Mă gîndesc că îmi convine interpretarea asta populară, mult mai mult decît să încerc a mă psihanaliza după metoda vieneză de la 1900. Doamne ferește ce mi-o spune inconștientul, iar răbdare să iau pas cu pas toate elementele visului, conținut manifest și conținut latent, nu am. Și nici curaj. Unul singur are puterea să facă o revoluție după ce o visează pe Irma. Și ăla, cu siguranță, nu sînt eu.

Spuneam că am un întreg index de vise pe care le prețuiesc exact așa cum prețuiesc întîmplările reale. Căci ce cadou mai fabulos poate exista decît două vieți paralele? Una diurnă, cealaltă nocturnă, etern fascinantă, plină ori de cea mai nesfîrșită dragoste, ori de cea mai paralizantă frică? Cîte lumi în care doar eu pot ajunge, ce imaginar personal mai creativ decît orice SF, mai improbabil decît orice ființă din fundurile oceanelor! Deseori, înainte de a adormi, rostesc rugăciunea viselor. Să vină și să le țin minte. Așa cum îmi place să mă uit la fotografiile de familie ale oamenilor, la fel îmi place să le ascult visele. Puțini îmi îngăduie sau mi le pot verbaliza. Pe ale mele le țin strîns și le derulez ca pe filme în anume momente. Spații care vibrează, sentimente neomenești care te vor bîntui o săptămînă pe trezie, hibrizi grotești de reacții, culori din alte dimensiuni, toate ale mele.

În scris, există cîțiva visători de meserie. Visători rasați. Unul e Murakami (Haruki), ălălalt e Cărtărescu. Vise la liber.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor‑șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile bănoase cu o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie, făcute de un poliţist în timpul serviciului
Fost adjunct al Poliţiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a făcut, timp de patru ani, numeroase afaceri bănoase în timpul serviciului, deşi acest lucru este interzis de lege. Poliţistul promova constant pe Facebook două firme deţinute de către familia sa, o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.