Cumetrii şi chiolhanuri

Publicat în Dilema Veche nr. 695 din 15-21 iunie 2017
Invizibilii jpeg

„Haide, dom’le, n-a murit nimeni din puțin coniac!“ Poate să fie șapte dimineața, să ai treabă de nu știi de unde s-o apuci, dar omul să te invite să bei o litră de coniac pus în cafea. Îți îndeasă sticla aia sub nas de ți se face rău numai cînd vezi cîtă e. Se cheamă ospitalitate.

Tot din ospitalitate din asta, agresivă, riști să nu mai faci nimic din ce ți-ai propus și să sfîrșești în niște chiolhanuri deșănțate cîntînd transpirat „Și al­tă­dată…“ de gît cu gazda aia cu mîini mari și sănătoase. Dragostea de semeni, prin locurile pitorești unde șeful e doar unul, poate fi destul de contondentă.

Poți să cunoști, de pildă, pe cineva care taie vaci, porci și oi și le pune apoi pe frigare într-un soi anume de turism unde lumea vine special ca să-și bage carne în cap de dimineață pînă seara. Omul poate să aibă un stabiliment cu piei de oi și ceapă împletită pe pereți, barde și topoare atîrnate de cuie, ilice brodate și sarici într-un amestec popular de românism cu mult inox. E masiv, are mîinile ca lopețile; te poți uita fascinat la degetele alea pe care nu cred să încapă vreun inel omenesc, e prietenos. Te bate pe spate cu drag de-ți sare omleta mestecată din gură și ajungi cu barba în ceașca de cafea. Vezi stele verzi, îți mai arde una și apoi face mișto de tine că nu mănînci carne. N-are cum ști că ai luat hotărîrea să nu mai pui gura pe o fleică acolo, imediat. Stomacul tău brusc vegetarian roade cu regret o bucată de șuncă de azi dimineață.

Poți să dai de cineva care e „boss“ pentru restul angajaților. Las’ că și tu cu frati-tu tot boss vă ziceți pe uatsap. Dar ăsta e altfel de boss. E din ăla care ia totul ușor și te invită să amîni tot ce ai de făcut numai să mai beți o bere sau să mai mîncați o ciorbă, că restul poate aștepta, o viață avem – știți genul. O viață avem, zice, și nevastă-sa face tot. Îi aduce, îi face, îi drege, el trage și un somn după a­miaza, numai cînd se suie în mașină și pleacă după nu știu ce marfă sau ce alt business o avea, e important și nervos. Vine nădușit, cu tricoul leoarcă ridicat pe burtă, pe care îl aruncă ăleia în poală. „Fugi de adă altul!“ Desface o bere rece și, dacă te prinde prin preajmă, ai rupt o n fericire. E genul de boss cu frigiderul burdușit, cu un congelator pe alăturea, și ăla burdușit ca pentru apocalipsă. Vorbește doar de mîncare și e patriot. Dacă ai și mai mare nenoroc, te poate duce în vizită la vreo casă memorială din zonă. Trei laițe, un preș – aici s-a născut nu-ș’ ce poet netalentat care ți-a omorît orele de română prin școala generală, ăla e emoționat pîn’ la lacrimi de talentul local care a răzbit pînă într-un paragraf din Istoria literaturii a lui Călinescu, tu dai din cap, taci, uite că rupe și două versuri din măreața operă, îți dau și ție lacrimile de absurdul situației.

Ești între două pericole majore – o lecție umedă de literatură mică sau o masă ucigătoare de 10.000 de calorii. N-are nimic, le primești pe amîndouă. Omul te apreciază sincer, iar tu uite că-l bîrfești pe la colțuri. Treaba pentru care ai venit nu ți-ai făcut-o, pentru că ai venit pe o realitate fals construită acasă la tine. Pe aici treburile nu se rezolvă așa. Aici lumea curge mai lent, cutumele sînt altele, sensibilitățile așijderea. De simțit bine nu te-ai simțit pentru că acum, probabil, în venele tale curge seu de oaie, grăsime de porc și ciorbă de perișoare. Ficatul tău stă să explodeze sub ploaia de țuicăraie care uite cum se prelinge pe pahar și ce bule face. Nici psihic nu ești tocmai OK, pentru că simți cum îl trădezi pe omul ăsta prietenos și sincer rasist. Ți-a dat tot de pe masă, ți-a povestit viața, ți-a zis și de țigani, și de negri, și de musulmani din ăia, așa vede el lumea, dacă te bate pe spate ești de-al lui, chit că ești mai leșinat și mai slab, așa, te pune el pe picioare cu murături, ceva, de o să te trezești a doua zi și mai umflat de la atîta sărătură. Pleci de acolo o epavă. Acum știi de ce chermezele alea din filmele românești sînt atît de autentic reușite. Snobule. 

Selma Iusuf este jurnalistă, re­dac­tor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
„Te pot suna un minut?“
Am încercat să înțeleg de unde provine această anxietate și am descoperit cîteva posibile cauze.
Zizi și neantul jpeg
Primăvară și sărbători
În timp ce lumea de atunci își răcea gura în dezbateri intense, industria de Sf. Valentin înflorea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Pisica
A fost atît de specială încît eu, timp de trei ani, n-am știut dacă sînt om sau pisică.
E cool să postești jpeg
Normalitatea anormalității noastre
Zilnic, doar în Capitală, zeci de oameni sînt mușcați de cîini, vagabonzi sau care, chipurile, au stăpîni care îi lasă „liberi”.
p 20 WC jpg
Religia între pandemie şi război
De cîţiva ani încoace, avem de trăit două crize acute, globale.
Theodor Pallady jpeg
Rezonanța culturală a lemnului
Tot ce e cu adevărat tradițional măsoară acest eon silvestru, inaugurat după descoperirea focului, care îi este deopotrivă origine și capăt.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un cuplu a divorțat după ce au descoperit că fiecare avea o aventură online cu celălalt sub nume false. Probabil au divorțat ca să poată fi, în sfîrșit, împreună și să-și consume adulterul. (M. C.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.