Cu cine reformăm învăţămîntul

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Dialoguri întrerupte jpeg

Să aruncăm rapid o privire asupra CV-urilor şi activităţii membrilor comisiei din învăţămînt din Camera Deputaţilor. Veştile, cu mici excepţii, sînt proaste: biografia profesională, meschină, a multora dintre ei nu i-ar recomanda, într-o ţară civilizată, decît cel mult pentru un post de profesor stagiar. Cît despre subiectele abordate în cadrul comisiei, ele provoacă o persistentă stupoare: îmi imaginez că domnii parlamentari se plictisesc de moarte, deşi, slavă Domnului, învăţămîntul românesc oferă o mulţime de teme incitante, pline de suspans, numai bune de analizat în forurile decizionale. Dar să le luăm pe rînd. 

Iată, de pildă, CV-ul domnului Mihai Deaconu, unul dintre cei care – se presupune – reflectează adînc la soarta şcolii autohtone şi, mai ales, e gata să propună soluţii de redresare a ei. Ce îl recomandă? Activitatea profesională: timp de 33 de ani a fost învăţător, opt ani a fost asistent de broker şi şapte, administrator de societate comercială. Nu a lipsit nici din administraţia locală, în calitate de consilier local în Muşătăşti. Am căutat cu lupa niscaiva cursuri postuniversitare de management al educaţiei, de psihologie, de pedagogie, de economie măcar. Nimic cît de cît convingător pentru părinţii şi profesorii care aşteaptă cu sufletul la gură fie şi un început de reformă. 

Domnul Szabó Ödön este licenţiat în geografie, a lucrat un an ca profesor, iar în alt an a fost şi muzeograf, şi consilier judeţean. Atît. Din 2000, anul ultimei funcţii descrise în CV-ul său, nu mai ştim cu ce s-a ocupat. În schimb, urmărind secţiunea întrebărilor şi interpelărilor adresate plenului Camerei Deputaţilor, concluzia apare de la sine: domnul Ödön are curiozităţi, opinii, performanţe, reflecţii enciclopedice. Iată-le: regulile care guvernează piaţa internă, circulaţia mopedelor pe drumurile publice, emiterea acordului de funcţionare în siguranţă a unui depozit de zgură şi cenuşă din circumscripţia sa electorală, controalele Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, pensionarii CFR şi modernizarea Trezoreriei. 

Domnul Nechita Adrian Oros este medic veterinar, conferenţiar universitar doctor la disciplina de toxicologie, fost director al Direcţiei Sanitar-Veterinare Cluj şi al celei pentru Siguranţa Alimentară din acelaşi judeţ. Cred că ar putea să ofere opinii pertinente în ceea ce priveşte programul „Laptele şi cornul în şcoli“. Dar nu atît de multe încît să acopere, profesionist, un întreg mandat de deputat, membru al comisiei de învăţămînt.

Doamna Maria Grecea a terminat Facultatea de Industrie a Lemnului. A fost membru în consiliul de administraţie al unui spital din Codlea, apoi asociat şi administrator, pînă în prezent, al unor firme de „coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare“ şi de „catering pentru evenimente“.

Isprăvile profesionale ale domnului deputat Ion Eparu sînt mult mai diversificate: este doctor în ştiinţe inginereşti, membru în Asociaţia Mecanica Ruperii şi în cea a Tensometriei, este antrenor calificat de fotbal, medaliat cu aur şi argint împreună cu echipa naţională de fotbal-tenis. 

Şi activitatea profesională a doamnei Florica Cherecheş o recomandă pentru susţinerea cauzei nobile a învăţămîntului în Parlament: a fost, rînd pe rînd, inginer, preparator

, traducător, asistent administrativ, a urmat cursuri de dezvoltarea microîntreprinderilor în Thailanda şi SUA, şi seminarul „Noii consilieri locali – motorul dezvoltării locale“. 

Nu ar fi nimic de comentat. Doar de întrebat: directorii de şcoli, rectorii şi profesorii din universităţi, învăţătorii şi părinţii ştiu ei de unde le vin legile şi normele care dau contur educaţiei în România? Şi, dacă ştiu, dorm liniştiţi?  

Maria Iordănescu este psiholog.  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.