Cu cine reformăm învăţămîntul

Să aruncăm rapid o privire asupra CV-urilor şi activităţii membrilor comisiei din învăţămînt din Camera Deputaţilor. Veştile, cu mici excepţii, sînt proaste: biografia profesională, meschină, a multora dintre ei nu i-ar recomanda, într-o ţară civilizată, decît cel mult pentru un post de profesor stagiar. Cît despre subiectele abordate în cadrul comisiei, ele provoacă o persistentă stupoare: îmi imaginez că domnii parlamentari se plictisesc de moarte, deşi, slavă Domnului, învăţămîntul românesc oferă o mulţime de teme incitante, pline de suspans, numai bune de analizat în forurile decizionale. Dar să le luăm pe rînd. 

Iată, de pildă, CV-ul domnului Mihai Deaconu, unul dintre cei care – se presupune – reflectează adînc la soarta şcolii autohtone şi, mai ales, e gata să propună soluţii de redresare a ei. Ce îl recomandă? Activitatea profesională: timp de 33 de ani a fost învăţător, opt ani a fost asistent de broker şi şapte, administrator de societate comercială. Nu a lipsit nici din administraţia locală, în calitate de consilier local în Muşătăşti. Am căutat cu lupa niscaiva cursuri postuniversitare de management al educaţiei, de psihologie, de pedagogie, de economie măcar. Nimic cît de cît convingător pentru părinţii şi profesorii care aşteaptă cu sufletul la gură fie şi un început de reformă. 

Domnul Szabó Ödön este licenţiat în geografie, a lucrat un an ca profesor, iar în alt an a fost şi muzeograf, şi consilier judeţean. Atît. Din 2000, anul ultimei funcţii descrise în CV-ul său, nu mai ştim cu ce s-a ocupat. În schimb, urmărind secţiunea întrebărilor şi interpelărilor adresate plenului Camerei Deputaţilor, concluzia apare de la sine: domnul Ödön are curiozităţi, opinii, performanţe, reflecţii enciclopedice. Iată-le: regulile care guvernează piaţa internă, circulaţia mopedelor pe drumurile publice, emiterea acordului de funcţionare în siguranţă a unui depozit de zgură şi cenuşă din circumscripţia sa electorală, controalele Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, pensionarii CFR şi modernizarea Trezoreriei. 

Domnul Nechita Adrian Oros este medic veterinar, conferenţiar universitar doctor la disciplina de toxicologie, fost director al Direcţiei Sanitar-Veterinare Cluj şi al celei pentru Siguranţa Alimentară din acelaşi judeţ. Cred că ar putea să ofere opinii pertinente în ceea ce priveşte programul „Laptele şi cornul în şcoli“. Dar nu atît de multe încît să acopere, profesionist, un întreg mandat de deputat, membru al comisiei de învăţămînt.

Doamna Maria Grecea a terminat Facultatea de Industrie a Lemnului. A fost membru în consiliul de administraţie al unui spital din Codlea, apoi asociat şi administrator, pînă în prezent, al unor firme de „coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare“ şi de „catering pentru evenimente“.

Isprăvile profesionale ale domnului deputat Ion Eparu sînt mult mai diversificate: este doctor în ştiinţe inginereşti, membru în Asociaţia Mecanica Ruperii şi în cea a Tensometriei, este antrenor calificat de fotbal, medaliat cu aur şi argint împreună cu echipa naţională de fotbal-tenis. 

Şi activitatea profesională a doamnei Florica Cherecheş o recomandă pentru susţinerea cauzei nobile a învăţămîntului în Parlament: a fost, rînd pe rînd, inginer, preparator

, traducător, asistent administrativ, a urmat cursuri de dezvoltarea microîntreprinderilor în Thailanda şi SUA, şi seminarul „Noii consilieri locali – motorul dezvoltării locale“. 

Nu ar fi nimic de comentat. Doar de întrebat: directorii de şcoli, rectorii şi profesorii din universităţi, învăţătorii şi părinţii ştiu ei de unde le vin legile şi normele care dau contur educaţiei în România? Şi, dacă ştiu, dorm liniştiţi?  

Maria Iordănescu este psiholog.