Ciolan cu varză
O varză uriaşă din piaţă, de acum vreo săptămînă, îşi căuta naşul. Pe balcon – nici o altă legumă. Am ieşit să caut vindecare. Supărarea mare am ostoit-o cu un ciolan. Mă gîndisem la o pulpă împănată şi am ajuns la ciolan. Nu ştiu dacă era meschinărie. A fost deliciu mitocănesc. Prin pulpă eram nobil, aşa mi-a fost dat să gîndesc ardeiul iute, să adaug şi-o mămăligă ori un castravete murat. Cum te trimite o căpăţînă de varză la plimbare... Ciolanul s-a dovedit a fi mai mare ca varza. Total – 35 de lei. Mult. Gîndeam, pe drumul de digestie, că este mult ca preţ, dacă deschid restaurant. O porţie ar reveni la 11 lei. Cît să pun eu preţul ca să fie vandabilă şi cu ceva rost de cîştig? Da, recunosc, nu mă pricep.
Nu-mi mai fac restaurant. Unde să găseşti mai ieftin, cînd tu eşti legat de anumiţi difuzori fideli, în care ai încredere? De la ciolan la restaurant, iată-mă fiul ploii – ce pas uriaş pentru mine. Ciolanul, cum mi-a ieşit, mi-o fi dat aripi de varză, să sper că pot face restaurant. Ciolan, varză, împletire de toamnă, plină de ploaie. Şi cum plimbarea de digestie mi-am făcut-o prin ploaie, ca român, m-am gîndit că este momentul de a investi în ploaie. Dar cum? Atîta ploaie n-aş putea-o capta? Să fie a mea şi să fac duş, să beau, să fac varza. Da, dar este contaminată – zic unii. Minciună, cine crede în aşa ceva? Dar unde s-o pun? În cadă? E prea puţină cada şi la bloc nu se simte la întreţinere. Nu, este investiţie la care nu mă pricep. Ciolanul este de vină. M-a deturnat. Eram varză. Şi dacă nu pui mult ulei în varză, iese chiar agreabilă. Fuzionează cu ciolanul. Ghinionul meu este că varza şi ciolanul au lăsat multă apă şi eu nu mai aveam chef să aştept să se evapore apa. Şi atunci, a ieşit un ciolan fitness. Gustos şi nu foarte gras. Şi varza era fitness, gustoasă şi cu piper boabe.
