Căderea în cap a limbii corporatiste
Așezată de la început, prin anii 2000, ca o mare eficientă într-o Românie roasă de retorică, mîncată de ineficiență, limba corporatistă astăzi își vede coada roasă de ciudă. A creat falii între bătrîni și tineri, a distrus niște băieți care nu știau s-o dea pe noua minciună inestetică. A făcut ravagii consacrînd eficiența, banul, mîncătoria managementului în contra conținutului. Ce ne-a mai făcut? Multe. A adus engleza ca formă de mutație genetică. A zis: cei care-mi vorbesc limba halesc bio și eco. Moartă limbă născută! Iată-ne la fundul sacului, în temeiul lumii inventate din transpirație mai multă și bani chiori. De ce zic asta? Că-i văd pe corporatiști halind în disperare tot roșie, tot ardei, alergînd la prînz după nenorocita de ciorbă. Băi, creierul s-a îmbîcsit de corporatism, stomahul cere ciorbă, chifteluțe, aripioară, musaca, ardei iute. Căutăm ecoturism? Canci! Țara s-a modificat genetic, e toată ecoturistică, să moară mama. Unde întrebi ți se spune: eco? E eco mult din cocina grăunului? Dar e mai eco de la cocina porcului de la Metro. Limba creează nu doar nevoia de libertate a unei noi generații, generația 2000, să zicem. Nu, creează și multe iluzii, multe forme de a te minți. Nu știu de ce îmi vine să țopăi de fericire. Limba corporatiștilor, a generației 2000, și-a ajuns capul cozii: minciuna și-o ronțăie cu mult chef. Ha-ha, unii corporatiști și-au găsit nostalgia, au festival cu muzica anilor 1990, 2000. Așa de tineri, băieți? Și mai haios e să-i vezi în muzica electro, unde sînt integrate muzicile mele. Pink Floyd, de exemplu. Păi, ce-ați inventat, bă? Carrefour-ul? Păi, Mega Image-ul v-a înghițit el pe voi. Ha-ha. Avem o lume mai bună, sigur, dar sîntem la capătul marilor descoperiri geografice, de lectură. Mulți corporatiști se trezesc că vor să descopere Renașterea italiană a secolului al XII-lea, ha-ha-ha. Lasă-i să descopere. O descoperă însă de pe YouTube, cu meșteri de-o vîrstă care-i mint frumos. Nu-i nimic. Minciuna are picioare scurte.
