Bucurii uitate

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Bucurii uitate jpeg

Aveam jocuri potrivite fiecărui anotimp, din primăvară pînă-n toamnă: leapşa; hoţii şi vardiştii; uliii şi porumbeii; fotbal; flori, fete, filme sau băieţi; ţară, ţară, vrem ostaşi; fazan; mimă; şotron. O minge, o coardă, un pled, cîteva păpuşi şi farfurii din plastic, pietre şi cutii de chibrituri, capace de metal sau crengi de copac, pungi de un leu sau cretă colorată, toate îşi găseau rostul în jocurile copilăriei.

Nu-mi aduc aminte ca vreun adult să ne fi învăţat să ne jucăm: regulile se transmiteau din generaţie în generaţie, cei mici ascultau cu gura căscată la cei mai mari, care abandonaseră hîrjoana minoră, pentru filme, plimbări prin parc, patine cu rotile, biciclete.

Jocurile funcţionau ca un limbaj universal: în tabere, în vizite la bunici, în curtea şcolii, ele făceau şi desfăceau prietenii cu viteze ameţitoare. Nu conta că eşti străin de grup, că nu ştii nici măcar numele partenerilor de joc, era suficient să ştii ce rol are hoţul, cu cine şi în ce condiţii se luptă uliul, sau ce cuvinte pot încuia adversarul la mimă sau fazan, şi „intrarea“ era ca şi făcută.

Timpul dedicat jocului era unul intens trăit, în grup: era un timp al informaţiilor diverse, bogate, al culturii generale abia mijite, al competiţiei mai mult sau mai puţin loiale, al victoriei savurate în echipă sau al înfrîngerii trăite solitar, al alinării unui coechipier sau al şicanării unui adversar, al învăţării din experienţe. Aflam de ţări exotice, animale ciudate, poveşti stranii, personaje fantastice, filme străine, cuvinte neobişnuite. Pe toate, le trăiam în timpul jocului, umăr lîngă umăr, faţă către faţă, cu cei de vîrsta mea.

Privesc la lumea jocurilor de copii, de astăzi: e plină de jucării sofisticate, de calculatoare performante, de gadgeturi strălucitoare. Parcurile sînt pline de „instalaţii“ de agăţat, urcat, alunecat, alergat, strecurat, ascuns. Mă bucur pentru copiii de azi şi îi invidiez. Dar s-ar părea că, în lipsa „anexelor“, copiii nu ştiu să se joace.

Îi văd pe străzi, în parcuri, în curţi sau pe trotuare: nu ştiu, fără ofertele sau constrîngerile adulţilor, ce să facă cu timpul lor liber. Aleargă haotic, strigă în van, trag de părinţi să îi distreze, învîrt melancolic un băţ sau aruncă cu nisip în tovarăşii de joacă, repetă la nesfîrşit trasee atletice propuse de proprietarii parcurilor, cască gura la conversaţiile maturilor, apasă în neştire pe butoane de mobile, minicalculatoare, aparate muzicale. Şi aşteaptă, nerăbdători, vîrsta Facebook-ului sau a jocurilor pe calculator. Se îndreaptă, cu alte cuvinte, cu paşi repezi către statutul de adolescenţi cu căşti în urechi, cu ochi fermecaţi doar de pagini de socializare, cu dialoguri purtate prin ecran protector. Copiii de azi sînt melancolici în grup şi veseli în jocurile solitare moderne. Pe vremuri, imixtiunea adulţilor în jocul nostru era mai curînd indezirabilă. Astăzi, copiii tînjesc după soluţii de distracţie garantată, oferite de mama şi de tata.

Părinţii caută cu înfrigurare soluţii cît mai scumpe şi mai extravagante pentru petrecerea timpului liber: cursuri de exprimare liberă în faţa camerei de filmat, ore de actorie sau de cîntat, tabere cu ponei sau cu atv-uri. Şi mai straniu este că au apărut cursuri pentru copii în care aceştia învaţă ceea ce noi ştiam să facem fără prea multă forţare: cursuri de jucat cu hîrtia, cu lipiciul, cu mingea, cu sforile, cu păpuşile etc.

Nu am nostalgia copilăriei trăite de generaţia mea. Era, în multe privinţe, săracă şi cenuşie. Dar experienţa bucuriei nu ne lipsea, totuşi. Doar că trebuia să o obţinem singuri, din resurse proprii, fără exces de „instrumentar“, fără prea mult sprijin din afară.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Am cîntat Go West la Moscova
Îmi tot fuge gîndul la fata deloc înaltă din Ucraina, care m-a oprit zîmbind pe holul Teatrului Bolșoi și mi-a făcut poze în timp ce imitam balerinele. Sper că va dansa toată viața, așa cum a visat.
Zizi și neantul jpeg
Balonzaid
Odată intrată în grupul de școlari și protejată de el, din potențială Scufiță Roșie deveneai pitic.
965 18 Adina jpeg
Pisicile și oamenii lor
Așadar sînt foarte mulți oameni care se adună în jurul acestor pisici ale nimănui – de la cei cărora „li se face milă”, ca mie, și se îndură să adopte, la donatori, la oengiști și la doctori.
965 19 Stela jpg
„Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire” – interviu cu Erwin KESSLER, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă –
Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire, o corvoadă culturală, din spectrul instruirii obligatorii.
p 20 WC jpg
Despre Marin Tarangul: cum începe lectura
Despre Marin Tarangul a scris Andrei Pleșu două propoziții care m-au făcut să nu mă las pînă nu îl citesc în întregime.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Francisc și Clara
Într-o istorie a prieteniilor spirituale, Francisc și Clara au o întîietate necontestată.
640px Bucharest city jpg
Zgomotul curățeniei
Dacă ne uităm în Planul de acțiune pentru aglomerarea București disponibil pe versiunea veche a site-ului Primăriei Municipiului București, observăm că măsurile sînt direcționate către zgomotul generat de traficul rutier, feroviar (tren, tramvai), aeroportuar și industrial.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O cercetătoare vorbește despre emoțiile animalelor și spune că cimpanzeii sînt capabili să se împace după ce au avut o dispută. Asta schimbă cu totul perspectiva asupra semenilor noștri care rămîn supărați ca văcarul pe sat.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.

Adevarul.ro

grandis residence jpg
Țeapă imobiliară la Brașov. Un dezvoltator a construit blocul cu banii de avans, acum a mărit prețurile cu 60%
Zeci de brașoveni au plătit avans pentru apartamente în 2018. Din luna mai încoace au fost notificați de dezvoltator că li se vor rezilia contractele, deoarece prețurile au crescut.
criminal onesti gheorghe morosan jpeg
Sentință pentru teroristul din Onești. Gheorghe Moroșan are de plătit daune de 2 milioane de euro
Gheorghe Moroșan, autorul unei duble crime la Onești, a fost condamnat la 30 de ani închisoare. Soția lui va sta 12 ani după gratii, iar cei doi au fost obligați la plata unor daune ce însumează 2 milioane de euro.
Nor Cumulus FOTO Silviu Gurlui png
Un nor Cumulus a băgat spaima în oamenii Iașiului. Au crezut că „pâlnia de pe cer“ anunță o tornadă
Un fenomen spectaculos petrecut pe cer i-a speriat pe ieșenii care au crezut că norul în formă de pâlnie anunță o tornadă sau un alt fenomen periculos. Specialiștii au explicat ce este norul Cumulus.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.