Bobi crocanţi
Înmuiaţi în apă rece, peste noapte, a zecea parte dintr-o baniţă de bobi (candou – literal, „boabe vierme-de-mătase“). A doua zi, puneţi bobii la scurs, într-o sită. După cîteva ore, clătiţi-i abundent cu apă, fără a-i scoate din sită. Repetaţi operaţiunea de 4-5 ori.
Lăsaţi apoi bobii, bine răsfiraţi, să se usuce în aer liber, la umbră. Puneţi într-un lighean bobii zvîntaţi, adăugaţi o cantitate generoasă de sare grunjoasă şi coaceţi-i pe foc iute, amestecînd fără oprire. Bobii sînt gata cînd se deschid. Cerneţi-i de sare şi lăsaţi-i să se răcească pe o pînză întinsă. Bobii astfel preparaţi sînt crocanţi, de unde şi numele bào (a exploda, a trosni).
Intenţia acestei reţete pare să fie dezamorsarea temutelor explozii lăuntrice, prin detonarea bobului la suprafaţă – în dinţi, ci nu în vintre.
Forma aparte a bobului l-a făcut să fie asemuit, de-a lungul vremii, cu embrioni, urechi, rinichi, testicule, hîrci şi cu alte mădulare omeneşti. Ceea ce a insuflat, în anumite culturi, teamă şi neîncredere. Nu şi în cea chineză.
