Basme cu sclipici

Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
Bucurii uitate jpeg

Cărţile de poveşti ale copilăriei noastre comuniste erau, cu cîteva mici excepţii, urîte, sărace, meschine: cu pagini gri, pe care cu greu puteai descifra literele, cu chipuri bucălate de fetiţe şi băieţi angajaţi, deja, în lupta pentru eradicarea inechităţii sociale, cu siluete incerte în culori dubioase ale unor prinţi şi prinţese scăpătate etc. Ani de-a rîndul, am citit „poveştile nemuritoare“, publicate în Colecţia BPT, cu ochii pe copertele lor, singurul loc mai colorat, încercînd să ghicesc cărei poveşti i s-ar potrivi imaginea. (Tocmai de aceea, rarele excepţii despre care vorbeam la început mi-au rămas adînc întipărite în memorie: ştiu şi acum desenele din Căluţul roib, din Povestiri din Valea Cerbului sau din Poveştile cu zîne ale Contesei de Ségur).

În comparaţie cu ele, bogăţia de cărţi din librăriile de astăzi pare coborîtă direct din rai: albume despre cîte-n lună şi-n stele, cărţi de poveşti din toate colţurile pămîntului, hărţi, atlase, dicţionare, toate aflate la îndemîna oricărui copil pregătit să afle, să citească, să înveţe, să descopere.

Din păcate, trebuie să scotoceşti mult, prin mormanul de kitsch şi inutil, după cărţile cu adevărat valoroase: cei mai mulţi dintre editori pornesc de la ideea că micul cititor nu va tînji după cartea de poveşti dacă ea nu seamănă cu televizorul sau computerul. Şi-atunci, volumele de scrieri adresate copiilor au sclipiciuri, rozuri, funde sau beteală, ţăcăne şi pîrîie din toate încheieturile cleioase, producînd zgomote de luptă sau cîntece de culcare, au incluse între paginile lor bomboane, brăţări, farduri sau maşinuţe. Cartea de poveşti nu mai e carte, ci un tîrg bălţat în miniatură, în care rîndurile care spun basmul se pierd printre obiectele de o calitate suspectă oferite ca bonus-uri. Albă ca Zăpada nu mai e un simplu personaj de poveste, ci unul pe care-l decupezi, lipeşti, colorezi, plimbi cu maşina sau unul pus să adune, să scadă, să picteze sau să traducă în engleză merele otrăvite.

Desenele care însoţesc poveştile sînt parcă făcute după acelaşi şablon: chipurile personajelor şi decorurile în care se mişcă au, mai toate, trăsături şi accesorii împrumutate din filmele lui Disney sau din lumea păpuşii Barbie. Mai mult decît atît, ele nu lasă loc deloc imaginaţiei: copilului îi este oferit totul pe pagina de carte, pînă în cele mai mici detalii: textul abia se ghiceşte printre năstureii roz şi şireturile albastre de la botinele galbene, printre firicelele gri din coada măgarului şi dantela verde de la perdeaua portocalie.

Nici cu diversitatea personajelor nu stăm mai bine. Creatorii de cărţi pentru copii s-au gîndit că Scufiţa Roşie sau Albă ca Zăpada nu ţin pasul cu modernitatea. Şi atunci, oferă copiilor titluri amuţitoare: Cum să devii vedetă în cel mult 7 zile – pentru fetiţe, iar pentru băieţi – Cum să devii pirat în cel mult 7 zile, Vreau să ştiu... 7 în 1, Citeşte şi roteşte / Răţuşca cea urîtă, Barbie în Povestea Sirenei sau Barbie în Colindă de Crăciun, Barbie în Spărgătorul de nuci sau Barbie şi cei trei muşchetari, Decupaţi şi lipiţi Crăciunul. Un alt editor a avut o idee şi mai năstruşnică: aceea de a oferi copiilor Mari poveşti româneşti repovestite pe înţelesul celor mici. Ca şi cum Creangă sau Ispirescu s-ar fi gîndit să-şi scrie poveştile pentru proaspeţii absolvenţi de Sorbona.

Nu cred că e nevoie să ne străduim atît de mult să „diversificăm“ piaţa de carte pentru copii. Mai ales dacă nu prea avem ce pune în locul basmelor clasice. La urma urmei, copilăria noastră, aşa gri cum a fost, tot ni s-a părut prea mică pentru a cuprinde toate poveştile minunate ale lumii.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Rusii trec granita in Georgia FOTO Getty Images jpg
Moscova face liste cu cei care pleacă din țară: ce se va întâmpla cu ei
Rusia alcătuiește liste cu persoanele care pleacă din țară în contextul decretării mobilizării parțiale.
Martin Jordan sosie Gordon Ramsay foto Antena 1 jpg
„Chefi la cuțite“, vizitați de Gordon Ramsay. „Când îți demontează farfuriile de la amuletă, te gândești: «Îți e permis, maestre»“
În ediția de miercuri a show-ului culinar de la Antena 1, chefii au avut un șoc total când l-au văzut în platou pe celebrul Gordon Ramsay.
Teava gaze apa FOTO Shutterstock jpg
Sabotarea Nord Stream. Europa trebuie să-și protejeze infrastructura energetică. Putin a deschis un nou front
Criza energetică europeană pare să intre într-o nouă fază periculoasă. Infrastructura energetică este în pericol după sabotarea Nord Stream.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.