Am o problemă simplă
De ce să dau 7 lei cînd pot lua cu 3? Nu știu dacă mă înțelegi, omule – chiar, tu de ce dai 7 lei pe un kil de vinete foarte la fel cu cele de 3? Cele de 3 ocolesc taxe, se vînd en gros, omul vrea să scape repede de 5.000.000 de kile de vinete, dacă m-a găsit pe mine, de ce nu? Recunosc că, în acest parcurs, am trecut de legume proaste, refuzate, retardate, de 1-2 lei, dar cu care puteai face supa azi și prin ele găseai de o salată mîine. Acum, însă, exact aceeași legumă de 7 lei o găsesc la 3. De ce nu iau la 3? Am morală în privința legumelor? Nu, evident. Mă doare-n cot. Halesc cu voluptate leguma mea de 3 lei și pun deoparte 4 lei, cu și mai multă voluptate. Ce-i de făcut cu mine? Sau ce-i cu tine? Vrei să scapi de bani? Îi faci ușor? În fapt, nu ai dilema asta, cred. Dacă iei zi și noapte de la Mega-ul tău comod, da, n-ai problema asta. Dar în piață ai astfel de probleme de conștiință. Băi, dar la cît fură toți politicienii, toți șefi, e problemă? Chiar așa, nu e deloc, cum să fie? 4 lei? 4 lei sînt din buzunarul meu. Nu fur din al altuia. Vai, chiar și cei 4 lei sînt pentru mine groază, dacă nu-i am? Așa că e bine că-i pun deoparte. Problema mea este mereu de alegere. Pentru unele lucruri sînt tare comod și, da, dau de zece ori 4 lei ai mei pentru bazaconii. În loc să caut pe net preț mic-micuț, mă fură potaia nerăbdării și imediat cumpăr, fără discernămînt. Am mari probleme deci din comoditate, damblageală, confort. M-aș duce pentru 4 lei în minus în fundul țării pentru o legumă ieftină, dar pentru o prostie modernă pun botul, ici, la îndemînă. Nu este de speriat acest cap, această conștiință de 4 lei pentru care ce fac? Nu fac nimic.
Foto: wikimedia commons
