Am

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Oameni pe stradă jpeg

Am centrală, televizor, frigider, Internet prin aer, cablu, HBO HD, cosmetice felurite și creme pentru toate părțile corpului, vopsea de păr, flip-flopși, converși și ghete, nenumărate perechi de blugi, trei­mii­­treisutedouăzecișicinci de tricouri ne­gre, pungi rezistente de la Mega, covoare, mop și bormașină, cîrlige de rufe, șu­rubelnițe tubulare de la IKEA, multe pahare de vin, douăzeci de căni de cafea și tot atîtea de ceai, condimente asiatice, dulceață de la mama și miere bio zaharisită.

Am pastile antimolii, deodorant pentru covoare, lumină de veghe noaptea și obloane, cărți și cărți în mai multe exemplare, brățări de piele frumoase și brățări de piele urîte, două gantere mov de 2,5 kilograme fiecare, am pisică, mîncare pentru pisică, perie și WC pentru pisică, am cutii și farfurii de supă, de spaghetti, de prăjituri și de sushi. Am bețișoare chinezești și hanorace cu glugă.

Am eu nevoie de toate chestiile astea? Cum să nu! De fiecare firișor de ață și de fiecare tricou rămas nepurtat și îngropat cu anii prin dulapuri. Șurubelnița tubulară de la IKEA – în trei sau patru exemplare – e cheia care-mi strînge sau desface existența, e o inimă cu stent asamblabil în casă și, apoi, în feluritele creme îmi stă speranța într-o tinerețe veșnică și trufașă, iar de la televizorul hrănit din cablu aflu povești cu lume care alege să‑și părăsească orașul și slujba și să se mute undeva pe o insulă aridă sau în creierii munților. Citesc pe Internetul din aer cum renunță oamenii la tot și își iau lumea în cap pe mări și oceane și în lumea largă. Cu un rucsac în care și-au pus două tricouri și niște chiloți. Încerc să le înțeleg poveștile și simt că-mi vine din ce în ce mai greu.

Vedeți, din canapeaua mea așezată pe covorul meu, aspirat cu aspiratorul pe care-l țin în debaraua mea care cîrcîie de alte chestii ale mele nemaivăzute, încerc să înțeleg ce i-a făcut pe acești oameni să plece. Explicațiile lor sînt, la prima vedere, simple: sîcîiala cotidiană, stresul, slujba obositoare, șeful nasol, traficul oribil, sentimentul de inutilitate, consumerimul agresiv din jur, dezamăgiri diverse. Un om și-a luat banii pe care a reușit să-i strîngă în viață și a plecat pe o insulă între băștinași prietenoși. Numai că acolo, fără să-și dea seama, a luat-o de la capăt și a început să strîngă: o colibă cu acoperiș din frunze de bananier, un covor din coajă de nucă de cocos împletită, și-a julit genunchii să aducă apă curgătoare în coliba aia, acum vrea electricitate. Mîncarea pe care n-o poate cultiva o ia de la cîteva insule distanță după cîteva ore de drum cu barca. Deocamdată stă bine, tricourile și chiloții cu care a plecat stau lîngă niște chestii trebuincioase, dar nu în plus. Însă, încetul cu încetul, va începe să se întindă în pădurea din jur, pentru că vrea să vîndă din recolta mai mare să-și ia un tractor. Treaba devine stresantă. Cînd nu te aștepți, o să-și găsească iar coliba plină de troace inutile, așa, ca noi. Își va face prieteni și dușmani.

Ai plecat degeaba, băi, îmi vine să‑i zic de pe canapeaua mea, prin Internetul care vine prin aer. Am în frigider ouă, legume, brînzeturi, roșii uscate foarte snob la soare, capere și muștar. Mai am wasabi, garam masala și vinișoare subțirele de anșoa răsucite într-un borcănel. Măsline, unt tartinabil și lapte de midgale neîndulcit. Iaurt slab și brînză de vaci și mai slabă. Cît îmi ajunge, la o adică, să mănînc într-o zi? Niște pîine cu niște mere ar fi suficient. Sau covrigi cu iaurt, sau o ciorbă babană care să țină aproape o săptămînă. Ar fi suficient. Am eu nevoie de pastă de wasabi și cereale fără gluten? Am nevoie de televizor și de jucării pentru pisică pe care, de fapt, le-am luat pentru mine și nu pentru pisică, pentru că animalul ăla se mulțumește doar cu o hîrtie făcută ghemotoc? Am nevoie de toate astea? Fără doar și poate. Fără ele aș muri, m-aș îngrășa, m-aș plictisi, aș face riduri și, Doamne ferește, mi-ar rămîne timp să mă gîndesc și la altceva.

Selma Iusuf este jurnalistă, re­dac­tor‑șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
De ce unii localnici din nordul Angliei ajung să ofere moșteniri regelui Charles atunci când mor
Ce îl leagă pe un fost miner și republican de-o viață de regele Charles al III-lea? Răspunsul surprinzător, așa cum a relatat The Guardian, este că averea fostului miner face parte acum dintr-un fond care generează venituri private pentru monarh.
image
Fenomen inedit în Vârtop: aurora boreală albastră a luminat seara în Apuseni FOTO VIDEO
Un fenomen inedit a fost surprins de un turist în Staţiunea Vârtop din Munţii Apuseni, joi seara. Aurora boreală a luminat seara, pentru câteva minute, printre nori, şi a fost imortalizat de un fotograf amator.
image
Pericolele care îi pândesc pe români într-o destinație exotică de lux. „Paza bună nu e suficientă ca să treacă primejdia”
Tot mai mulți români cu bani aleg destinații exotice, însă unele implică anumite riscuri. O familie de români a aflat acest lucru pe propria piele, iar la final părinții au aflat că cei doi copii ai lor s-au aflat într-un pericol imens, fără măcar ca ei să bănuiască.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic