Academia apără sărăcia și nevoile și neamul

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
Academia apără sărăcia și nevoile și neamul jpeg

Din nou, despre proiectul de educație parentală, propus de Ministerul Educației și retras din dezbaterea publică, imediat ce s-au supărat Patriarhia, susținătorii familiei tradiționale și, mai nou, Academia Română. Sigur, sînt multe de spus despre greșelile pe care le-a făcut ministerul în prezentarea acestui proiect, greșeli despre care am mai vorbit într-un articol anterior: educația parentală este un subiect sensibil, care trebuie tratat cu multă prudență, mai ales atunci cînd pui în discuție principii și teme de educație europene, distincte de orizontul curent al legislației autohtone. Ceea ce propunea ministerul era un dialog pe marginea educației parentale moderne. Dar cum a început instituția acest dialog? Certîndu-i pe părinți că au viziuni retrograde asupra familiei și înscriindu-i, din oficiu, la ore de educație. Poate că au date care confirmă această concluzie, poate că așa spun statisticile, dar educația nu poate fi „obligatorie“ pentru un adult. El poate fi doar atenționat, prin lege, să respecte puncte de vedere diferite de ale lui. (E ca și în cazul unei campanii de promovare a vaccinării copiilor. Pentru ca o asemenea campanie să aibă succes, nu începi prin a-i ocărî pe părinți că nu au cunoștințe de microbiologie, virusologie, boli infecțioase etc. Le aduci doar multiple argumente medicale, științifice, despre efectele nevaccinării.) Fapt e că, prin inadecvata abordare a ministerului, s-au dus pe apa sîmbetei substanțiale prilejuri de a discuta despre o sumedenie de probleme grave cu care se confruntă educația românească de azi: prejudecățile, igiena precară, sănătatea și mai precară, promiscuitatea, violența, abuzurile etc.

Dar să revenim la protestul Academiei Române, un exemplu masiv de „încremenire în proiect“, de discurs blocat în ventricule. Iată cîteva citate: „Proiectul Ministerului Educaţiei Naţionale (…) presupune o educaţie uniformă a copiilor, fără diferenţe de sex, de particularităţi antropologice şi psihologice, de mediu comunitar (rural, urban), etnic. Proiectul echivalează cu o încercare, asemănătoare celor din statele cu regimuri totalitare internaţionaliste sau globaliste, de obţinere a ceea ce s-a numit mereu «omul nou», fără familie, fără naţionalitate, fără ţară, fără identitate. În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, cînd se face şi bilanţul realizărilor de excepţie ale românilor, educaţi în spiritul tradiţiilor noastre, renunţarea la aceste tradiţii ar însemna un act de trădare naţională.“ Concluziile stranii trase de Academie sînt deci următoarele: 1) că educația pentru toleranță față de diversitate uniformizează și ne transformă copiii în asexuali ori hermafrodiți; 2) că educația românească tradițională este, din principiu, un model pentru civilizația europeană și 3) dacă te pregătești să devii cetățean al Europei (așa cum, de altfel, singuri am vrut-o, nu ne-a obligat nimeni), uiți să cînți doine și să dansezi „Călușarii“. Această mostră de „înțelepciune“ vine, nici mai mult, nici mai puțin, de la floarea intelectualității românești, Academia! Din acest protest al prestigioasei instituții nu putea lipsi ideea complotului subtil pus la cale de „agenturile străine“: „Faptul că Strategia amintită a fost precedată de numeroase cercetări, făcute de instituţii internaţionale şi ONG-uri, cu fonduri private străine, nu îndreptăţeşte cu nimic ridicarea ei la nivel de «strategie naţională» a României. Acceptarea ei ar însemna dublarea învăţămîntului tradiţional cu unul susținut de instituţii străine, finanţate de Statul Român, cu sume imense, care ar putea fi destinate unor obiective stringente de igienizare, eficientizare și bună administrare a școlilor. În plus, introducerea amintitei Strategii ar agrava şi mai mult situaţia disperată a copiilor fără părinţi, care ar urma să fie educați într-un spirit inadecvat nevoilor noastre sociale.“ Cu alte cuvinte, să nu vină străinii să ne învețe pe noi ce avem de făcut, că știm mai bine. Și să nu aruncăm banii pe proiecte venite din afară, căci noi avem de apărat „sărăcia și nevoile și neamul“. Iar străinii să nu le mai umple capul cu prostii copiilor noștri abandonați de părinți: or fi ei nehrăniți, fără educație, fără bani de haine, dar vor păstra tradițiile noastre „milenare“. Cu o asemenea poziție, cu călcîiul înfipt în pămîntul dacic și caninii țintind jugulara „străinului“, e dificil de dus un dialog.

Cum spuneam, e păcat că ideea unui sprijin în educația parentală, sprijin acordat de oameni pregătiți și responsabili, este, practic, abandonată. Și părinții, și copiii au nevoi, întrebări, nedumeriri, dorințe cu mult mai diverse, cu mult mai urgente și mai importante decît sărăcia asta de dezbatere publică pusă pe tapet de un minister stîngaci și de „opozanți“ tradiționaliști, „acoperiți“ de prestigiul Academiei Române… 

Maria Iordănescu este psiholog.

Foto: wikimedia commons

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.