Un blestem mai mare decît banii cash
Ransomware – un tip de software nociv care blochează accesul la un sistem de calcul pînă la plata unei taxe de răscumpărare (ransom) – nu sînt de bun augur pentru criptomonede. Susținătorii acestor monede digitale ar prefera să vorbească mai degrabă despre investitori celebri, precum Elon Musk, fondatorul Tesla, Mark Cuban, patronul echipei Dallas Mavericks, fotbalistul-star, fundașul Tom Brady, sau actrița Maisie Williams (Arya din Game of Thrones). Dar recentele atacuri cibernetice de tip ransomware și rolul central jucat de criptomonede în derularea lor sînt o reclamă dezastruoasă.
Printre aceste atacuri se numără și închiderea conductei Colonial, pînă cînd compania a plătit echivalentul în Bitcoin a cinci milioane de dolari, care a dus la creșterea prețului benzinei pe coasta de est a SUA, și, mai recent, atacul asupra companiei JBS, cel mai mare producător de carne din lume. Astfel de episoade pun în lumină ceea ce, pentru unii dintre noi, a fost de multă vreme un motiv de îngrijorare: criptomonedele anonime, cu trasabilitate redusă, oferă un mediu propice evaziunii fiscale, infracționalității și terorismului – și fac ca bancnotele cu valoare ridicată să pară inofensive, prin comparație. Chiar dacă susținătorii criptomonedelor au conexiuni politice și au creat o „bază democratică” a utilizării lor, autoritățile de reglementare nu vor sta la nesfîrșit cu mîinile în sîn.
Ideea potrivit căreia criptomonedele sînt un simplu depozit de valoare este de o naivitate stupefiantă. Sigur, costul lor de tranzacționare poate fi suficient de ridicat pentru a descuraja micul comerț cu amănuntul. Dar pentru oricine dorește să evite controalele severe de capital (să spunem, China sau Argentina), să „spele” venituri ilicite (cum ar fi cele provenite din comerțul cu droguri) sau să eludeze sancțiunile financiare ale SUA (aplicate unor țări, firme, persoane sau grupări teroriste), criptomonedele rămîn o opțiune ideală.
De fapt, guvernul SUA a închis ochii decenii de-a rîndul în privința rolului jucat de bancnotele de o sută de dolari în facilitarea achizițiilor de armament și a traficului de persoane, fără a mai pune la socoteală rolul acestora în subminarea capacității guvernelor țărilor sărace de a colecta impozite pe venit sau de a menține pacea pe plan intern. Chiar dacă Bitcoin și celelalte criptomonede echivalente nu au depășit nici pe departe dolarul, în materie de facilitare a economiei subterane globale, rolul lor e în indiscutabilă creștere.
Ținînd cont că pînă și instituțiile financiare de top din SUA își doresc să le ofere clienților opțiuni criptomonetare, ne putem întreba în ce anume investesc, de fapt, acești oameni. În pofida multor voci care susțin că utilizarea criptomonedelor în tranzacții și în activități comerciale e restrînsă, există totuși un domeniu în care acestea prosperă: mai mult decît un pariu pus pe o distopie, criptomonedele oferă o cale de a investi în economia subterană mondială.
Dacă guvernele vor fi nevoite, în cele din urmă, să sporească drastic reglementările în domeniul tranzacțiilor criptomonetare, de ce au explodat atunci prețurile criptomonedelor în general, și prețul Bitcoin în particular (fie și cu o volatilitate demnă de o știre explozivă)? Un prim răspuns ar fi, ne învață teoriile economice, că, la o rată a dobînzii egală cu zero, se pot forma bule speculative masive și durabile, pentru niște active lipsite, în sine, de valoare. Mai mult, investitorii în criptomonede susțin uneori că acest domeniu a devenit atît de vast și a atras deja atît de mulți investitori instituționali, încît politicienii nu vor îndrăzni niciodată să-l reglementeze.
Poate că au dreptate. Cu cît mobilizarea autoritățile de reglementare va dura mai mult, cu atît mai grea va fi aducerea sub control a monedelor digitale private. Guvernul chinez și cel sud-coreean au lansat de curînd măsuri drastice împotriva criptomonedelor, chiar dacă încă nu e clar cît de departe sînt determinate să meargă. În SUA, lobby-ul industriei financiare a avut un oarecare succes în blocarea unor reglementări semnificative cu privire la activele digitale; replierea în SUA a proiectului Facebook de a lansa o monedă digitală, în urma presiunilor globale de reglementare orchestrate de autoritățile elvețiene, stă mărturie.
Administrația președintele SUA Joe Biden vrea măcar să introducă obligativitatea declarării transferurilor de criptomonede mai mari de 10.000 de dolari, ca parte a eforturilor de a colecta o parte cît mai mare din impozitele datorate. Dar, în cele din urmă, reducerea lichidității potențiale a unor criptomonede greu de urmărit va necesita un efort major de coordonare internațională, cel puțin în rîndul economiilor dezvoltate.
De fapt, acesta e și un argument care explică de ce o criptomonedă precum Bitcoin își poate justifica valoarea extravagantă de 37.000 de dolari pe care a atins-o la sfîrșitul lunii mai (chiar dacă prețul ei e la fel de schimbător ca vremea). Dacă Bitcoin e o investiție într-o tehnologie a tranzacțiilor care susține economia subterană globală, și dacă pînă și economiilor dezvoltate le va lua mai multe decenii pînă cînd vor reuși să țină în frîu această monedă, înseamnă că Bitcoin are destul timp să producă venituri masive din tranzacții. În fond, nu trebuie să ne așteptăm ca o afacere să funcționeze la nesfîrșit – gîndiți-vă la combustibilii fosili – pentru a avea o valoare semnificativă în prezent.
Desigur, o piață pentru criptomonede va exista întotdeauna în țările măcinate de război sau în statele nelegiuite – deși, valoarea lor va fi cu mult mai mică, dacă nu vor putea fi „spălate” în țările bogate. Și poate că există tehnologii care descifrează anonimitatea acestora. Ceea ce ar îndepărta principala obiecție adusă criptomonedelor, dar ar elimina și principalul atu de punere pe piață al acestora, putem spune.
Nimeni nu se opune tehnologiei blockchain care stă la baza criptomonedelor și care are un vast potențial de ameliorare a vieților noastre – de exemplu, prin furnizarea unei rețele de încredere, nemanipulabile, pentru monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon. Și, chiar dacă funcționarea sistemului Bitcoin necesită un consum energetic uriaș, există deja tehnologii mai puțin nocive pentru mediul înconjurător, cum ar fi și cele bazate pe „proof of stake” (sistem de lucru blockchain bazat pe o recompensare a „validatorilor” de block proporțională cu miza pe care aceștia o plasează – n. trad.).
Din păcate pentru cei care și-au investit economiile de o viață în criptomonede, atacurile ransomware, care vizează un număr tot mai mare de firme și de persoane, vor constitui, probabil, declanșatorul care va determina autoritățile să ia în sfîrșit atitudine și să intervină. Mulți dintre noi cunoaștem oameni ale căror firme mici, care se luptă să supraviețuiască, au ajuns victime ale unor astfel de șantaje. Chiar dacă e posibil ca guvernele să aibă instrumente de urmărire a criptomonedelor mai performante decît admit public, ele se află într-o cursă a înarmării cu cei care au găsit vehiculul ideal pentru a face plăți ilegale. Autoritățile de reglementare trebuie să se mobilizeze înainte să fie prea tîrziu.
Kenneth Rogoff, fost director economic al Fondului Monetar Internațional, este profesor de Economie și Politici publice la Universitatea Harvard.
Copyright: Project Syndicate, 2021
traducere de Matei PLEȘU