Deturnarea autosuficienței occidentale

2 iunie 2021   La fața timpului

Președintele bielorus Aleksandr Lukașenko a demonstrat o dată în plus cît de departe e dispus să meargă pentru a-și suprima oponenții. Pe 23 mai a trimis un avion de luptă MiG-29 pentru a obliga un avion comercial care zbura de la Atena la Vilnius să aterizeze la Minsk, cu puțină vreme înainte să părăsească spațiul aerian bielorus. Scopul era capturarea lui Roman Protasevici, fostul redactor -șef al publicației de opoziție și al canalului de social media Nexta, care a fost arestat de îndată ce avionul a aterizat la Minsk.

Nu-i greu de înțeles de ce un regim căruia i se aplică deja sancțiuni din partea SUA și UE merge atît de departe încît să deturneze un avion care călătorește între două state membre UE: Nexta este inamicul public numărul unu al lui Lukașenko. Mai mult decît un simplu portal de știri cu milioane de abonați ai mai multor platforme de social media (mai ales Telegram), Nexta a rămas, după fraudarea alegerilor prezidențiale din august anul trecut, cel mai important canal de informații din Belarus.

Nexta nu a publicat doar știri despre reprimarea violentă a demonstrațiilor pașnice de către forțele de securitate, dar a transmis totodată, zilnic, indicații cu privire la locul, momentul și modul în care urmau să se desfășoare protestele în masă ale bielorușilor de pe întinsul întregii țări împotriva falsei victorii în alegeri a lui Lukașenko. Apelurile de duminică ale platformei pentru Marșul Național al Libertății au strîns nu mai puțin de 200.000 de oameni pe străzile Minskului. Și toți acești demonstranți știau exact ce să facă, deoarece urmăreau instrucțiunile publicate de Protasevici și de Stepan Putilo, colegul său și co-fondatorul Nexta.

În urma acestor revolte fără precedent, regimul Lukașenko s-a panicat – pe bună dreptate. Nexta colecta și distribuia informații și fotografii de pe tot întinsul Belarus. Fiecare mesaj, poză și îndemn la acțiune publicat pe platformă devenea viral, ajungînd la oameni din toată țara și din întreaga lume.

Punctul forte al Nexta consta în faptul că își avea sediul în Varșovia, în afara granițelor Belarus. Regimul Lukașenko nu putea închide conexiunea Internet a platformei și nici să o aresteze sau să o împuște, așa cum a făcut cu publicațiile Opoziției și cu protestatarii din Belarus. Lukașenko era fără îndoială înfuriat de faptul că protestele erau dirijate mai puțin de Svetlana Tihanovskaia, cîștigătoarea, cel mai probabil, a alegerilor din august, ci de un operator de noi medii greu de prins, aflat în afara granițelor Belarus.

După apariția, în martie, a unui film documentar realizat de Nexta care expunea averile ilicite ale lui Lukașenko (asemănător unui recent film viral despre președintele rus Vladimir Putin, produs de liderul Opoziției Alexei Navalnîi, acum în închisoare), Lukașenko a fost dispus să răstoarne cerul și pămîntul pentru a scăpa de vrăjmașii săi feroce în vîrstă de douăzeci și ceva de ani. În viziunea lui, Nexta e cheia de boltă care susține toate fronturile rezistenței.

Deoarece avionul Ryanair era mult mai aproape de Vilnius decît de Minsk, explicația regimului Lukașenko potrivit căreia o amenințare cu bombă impunea o aterizare de urgență în capitala bielorusă nu e credibilă. De îndată ce avionul a aterizat la Minsk, s-a simulat rapid un control al pasagerilor și al bagajelor, după care tînărul disident a fost arestat de grabă, împreună cu prietena sa.

Arestarea partenerei lui Protasevici e o metodă clasică a KGB (serviciul de securitate bielorus se cheamă în continuare astfel), mai ales atunci cînd se urmărește forțarea unor mărturisiri. Protasevici e o captură extrem de valoroasă pentru Lukașenko, deoarece (presupune dictatorul) el are datele de contact ale tuturor activiștilor bieloruși. A doua zi după arestarea lui Protasevici, regimul a făcut publică o filmare în care acesta mărturisea că a participat la protestele de anul trecut.

Aceeași tactică a fost aplicată și împotriva lui Tihanovskaia, al cărei soț era deja la închisoare. Cînd a fost răpită, după primele proteste din Minsk, a fost obligată – cel mai probabil, după ce și-a văzut soțul amenințat cu tortura – să înregistreze un apel prin care cerea încetarea revoltelor. De atunci, ea trăiește în exil și, întrucît orice bielorus cunoaște aceste metode de șantaj, nimeni nu o învinuiește că preferă să rămînă în umbră.

Deturnarea avionului trimite în mod clar un mesaj. Pentru Opoziție, mesajul lui Lukașenko e: „Zilele voastre sînt numărate. Sînteți trădători, iar pe trădători îi ucidem”. Uniunii Europene îi adresează o provocare directă: „Vă putem lua de proști oricînd ne convine, iar voi nu ne puteți face nimic, fiindcă sînteți slabi”.

Astfel de concluzii nu sînt nefondate. Pînă la urmă, Kremlinul – ai cărui susținători bieloruși au jubilat la vestea deturnării și arestării lui Protasevici – l-a otrăvit pe Navalnîi cu o neurotoxină și a rămas aproape nepedepsit pentru asta. SUA, Anglia și UE și-au exprimat îngrijorarea și au impus sancțiuni simbolice, iar Rusia a reacționat trimițîndu-l pe Navalnîi într-un lagăr de muncă.

După ce Republica Cehă a dezvăluit, luna trecută, că Rusia se află în spatele exploziilor de la depozitul de armament care au ucis doi cetățeni cehi în 2014, reacțiile au fost asemănătoare. De fapt, administrația președintelui Joe Biden tocmai a ridicat sancțiunile împotriva unei companii care construiește gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania. E evident că banii, și nu principiile, sînt ceea ce contează.

Lukașenko ia exemplul Rusiei. Kremlinul excelează de multă vreme în umilirea serviciilor de securitate străine care încearcă să protejeze figuri ale Opoziției, cel mai adesea, atacînd disidenții din exil chiar sub nasul lor, ca în cazul tentativei de asasinat asupra lui Serghei Skripal din Salisbury, Anglia.

Ținînd seama că Nexta are sediul în Polonia, merită să ne întrebăm dacă autoritățile poloneze au făcut tot ceea ce le-a stat în putință – sau măcar ceva – pentru a-i proteja și avertiza pe Protasevici și pe colegii săi în fața pericolelor cu care se confruntau. Căci ar fi trebuit să fie clar faptul că Protasevici și Putilo se aflau în pericol. Știm bine că Rusia și Belarus îi vor lua în colimator pe cei pe care îi consideră trădători, chiar și cînd aceștia se află în străinătate. Iar acum știm bine cît de departe vor merge pentru a-și atinge scopul.

Slawomir Sierakowski, fondator al mișcării Krytyka Polityczna, este director al Polish Institute of Advanced Studies (PIASt) din Varșovia și Senior Fellow al Consiliului German pentru Politică Externă (DGAP).

Foto: Roman Protasevici, Aleksandr Lukașenko (sus); Vladimir Putin, Aleksandr Lukașenko (jos)

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLEŞU

Mai multe