Variaţiuni pe tema D(escoperă)

numărul 6-7, iulie-august 2005 D-files: "Evul Mediu a asociat-o monstruosului, Renaşterea a făcut-o să preia ceva din armonia sferelor cereşti, la romantici a luat forma acelui ŤJe ne sais quoi», pentru a se transforma apoi, pe parcursul secolului al XIX-lea, în artificiu. Descoperă ce a fost, ce este şi ce va fi..." frumuseţea într-un amplu material semnat Dan-Silviu Boerescu şi Cecilia Stroe. Special-D: "Majoritatea vrăjilor Voodoo sînt vrăji de însănătoşire, de binefacere, de dragoste sau de purificare. Actul posesiunii voodoo este asemănător unei posesiuni mistice, în care iniţiatul este Ťluat la Sfîntul Duh» şi devine vehicul al lui Dumnezeu. Cu toate acestea, voodoo este asociat de către mulţi cu promiscuitatea, cu diavolul şi cu magia neagră. Cum s-a ajuns aici?" - răspunsul îl puteţi găsi într-un articol intitulat "Black & White Voodoo", în care Marc Ulieru vorbeşte despre o religie liberală care nu interzice "homosexualitatea, avortul sau drogurile. Astăzi, majoritatea participanţilor la ceremonii fumează marijuana, distribuită cu generozitate de Marea Preoteasă". D-future: Mircea Opriţă invită cititorii în "Clubul nemuritorilor", propunîndu-le o discuţie despre nemurire, "o obsesie a speciei umane. Şi nu doar la modul ficţiunilor literare. Alchimiştii, care erau, în felul lor, savanţii unei epoci preştiinţifice, au inclus-o în căutările şi experienţele proprii, alături de piatra filosofală. În forme mai Ťdecente» şi mai raţionale, ideea a pătruns întrucîtva şi în medicina modernă, unde geriatria luptă tot cu limitele vieţii, străduindu-se să le împingă pînă la ultimele resurse biologice ale omului". D-nature: Pornind de la afirmaţia conform căreia "există, la cele mai multe dintre celelalte animale, urme ale unor stări sufleteşti care se deosebesc foarte limpede la oameni, căci blîndeţea şi sălbăticia, gingăşia şi asprimea, curajul şi timiditatea, teama şi îndrăzneala, impetuozitatea şi firea răutăcioasă, dar şi o inteligenţă care implică discernămînt sînt, multe dintre ele, similitudini, la fel cum spuneam despre părţile omului" (Aristotel, Istoria animalelor), biologul Mihaela Stănescu propune un articol interesant referitor la "Emoţiile animalelor". "Dacă sentimentele, emoţiile reprezintă expresia activităţii unui sistem nervos evoluat, atunci trebuie să admitem, chiar mulţumindu-ne doar cu ceea ce ştim pînă acum, că animalele nu sînt doar nişte Ťmaşinării vii» programate pentru supravieţuire şi reproducere, ci au o viaţă interioară bogată şi intensă. Cu alte cuvinte, sînt mai aproape de noi decît credeam." D-history: La această secţiune, istoricul Dan Falcan prezintă cîteva dintre momentele care au marcat dorinţa omului de a ajunge de la Pămînt la Lună. "Atunci cînd a ridicat privirea spre cer, omul a conştientizat atît fragilitatea, cît şi minunăţia vieţii care i-a fost dăruită. De-a lungul veacurilor, aspiraţia sa spre zbor a fost reprimată de precaritatea mijloacelor tehnice de care dispunea. Apoi, a venit momentul de revelaţie al lui Leonardo da Vinci, care a prefigurat balonul fraţilor Montgolfier, aparatul fraţilor Wright, avionul lui Vuia, Blériot sau Vlaicu. Ulterior, au apărut elicopterul, avionul cu reacţie, racheta." D-guest: Scriitorul Octavian Paler spune ce ar face Don Quijote în zilele noastre, "într-o lume în care morile de vînt au dispărut, iar discuţiile despre dragoste sînt înlocuite, tot mai vizibil, cu discuţiile despre Ťsex»; o lume în care el ar interesa, cel mult, spiritele caritabile, care ar căuta să-i găsească un loc într-un azil decent". (R. P.)